Cum a fost primul an ca studentă @ masterat EASAO – Etică Aplicată în Societate, Afaceri și Organizații

Am încheiat recent primul an ca studentă la programul de masterat EASAO – adică Etică Aplicată în Societate, Afaceri și Organizații de la Facultatea de Filosofie, Universitatea București. Fiindcă am tot avut conversații cu oameni interesați să se înscrie și ei, am zis că mai bine las în scris tot ce mi se pare mie relevant și sper să ajute pentru a putea lua o decizie.

De ce etică?

Toată viața, în toate contextele profesionale în care m-am aflat, mi s-a spus că aș avea etică. La nivel emoțional, am interpretat că treaba cu etica este doar un fel mai diplomat de a mi se spune că sunt fraieră – și unii chiar mi-au zis asta direct în față. Nu de puține ori am fost frustrată fiindcă simțeam o dezaliniere între cei cu care lucrez / societatea în care trăiesc vs valorile, principiile și așteptările mele, ce consider eu că ar fi bine și rău. Mai mult de atât, am uneori tendința să mă supra-responsabilizez – nu mereu, nu cu toate problemele din lume, ci doar cu câteva obsesii, suficient cât să-mi pun singură bețe-n roate. Mi-am dorit să mă înțeleg mai bine, să explorez în profunzime întrebări legate de cui aparține responsabilitatea într-un sistem – subiect despre care, de altfel, am mai scris în trecut de câteva ori.

Lăsând la o parte latura de auto-cunoaștere (nu că n-ar fi importantă – poate de asta mulți de 30+ ani și-o bifează urmând facultatea de psihologie), am intrat la acest masterat și cu o intenție clară pe plan profesional: de a folosi informațiile dobândite pentru a adăuga o nouă perspectivă muncii mele.

Dacă citești aceste rânduri, presupun că știi că am mulți ani de când țin workshopuri pe tema relației cu tehnologia, lucrez 1-la-1 cu oamenii și scriu / vorbesc public despre asta. Uneori mă simt copleșită fiindcă am impresia că joc whack-a-mole: ajut un om să-și construiască o relație mai sănătoasă cu tehnologia dar, în același timp, sunt mulți alții care nici măcar nu-și dau seama că au nevoie să-și regândească partea asta. Poate că that ship has sailed și e prea târziu? Și când zic „relația cu tehnologia” includ totul: cum să ne concentrăm și să facem mai mult deep work, cum analizăm timpul pe care-l petrecem pe social media / netflix / gaming / vloguri, cum decidem ce conținut merită atenția noastră și ce e junk, cum să verificăm informația consumată etc.

Am vrut să dau zoom-out și să mă uit la sistem, să înțeleg conflictele între capitalism, culturi, binele individual și binele societății pe termen lung și, eventual, să descopăr și alte forme prin care aș putea contribui personal.

Etica aplicată este cea mai pragmatică ramură a filosofiei, fiindcă se concentrează pe cum aplicăm principiile în cadrul problemelor practice din diverse domenii (medicină, afaceri, tehnologie, mediu etc) pentru a asigura un progres sustenabil și responsabil. M-a atras această latură pragmatică – eticienii lucrează direct cu cei din specializările respective, nu stau izolați într-un turn de fildeș.

Aș argumenta că merită să fie un subiect căruia să-i acordăm mai multă atenție și importanță, deoarece totul are legătură cu etica în lumea în care trăim. Deciziile legate de inteligență artificială? Țin de etică (și se caută foaaaarte mulți eticieni, este puzderie de astfel de joburi în AI). Designul algoritmilor de pe rețelele de social media? La fel. Schimbările climatice, obligația vaccinurilor, politicile legate de avorturi, protecția animalelor, reclame la păcănele / case de pariuri, intervențiile genetice? Da. Tot etică.

Dar hai să intrăm în detalii legate de EASAO.

Cum sunt profesorii, colegii?

Profesorii: Cei cu care am avut ocazia să interacționez până acum sunt minunați și simt că mai am enorm învățat de la ei. Cursurile se bazează mult pe dialog, pe dezbateri pornind de la textele pe care le avem de studiat. N-am simțit nicio clipă vreo atitudine de superioritate din partea lor, ci multă curiozitate să descopere cum gândim, cu ce perspective venim și să ne ghideze către un mod de gândire critică, independentă și cu multe nuanțe – fără polarizări / dogme. Vârstele și experiențele lor variază mult (câțiva au studiat sau predat în alte țări, mulți fac cercetare și/sau au experiență direct în subiectul predat), dar toți au în comun deschiderea și curiozitatea.

Colegii: Ce îmi place cel mai mult este că venim cu toții din bule diferite. Și aici variază mult vârstele, de la 20-ish (cei care de abia au terminat facultatea) până la 60+, cu experiențe la fel de diverse: am colegi din medicină, drept, publicitate, arhitectură, ONG-uri etc. Avem oportunități să interacționăm și cu colegii de la alte programe de masterat (Philosophy, Politics and Economics, Istoria şi Circulaţia Ideilor Filosofice, Filosofie și gândire critică).

Btw, nu este nevoie să ai studii în filosofie ca să te înscrii, în schimb ai nevoie să stăpânești limba engleză, fiindcă cele mai bune texte din domeniu sunt în engleză.

Contează mult interesele individuale și ce vrei să faci mai departe cu acest program, mai ales fiindcă tu decizi pe ce teme vrei să faci eseu / proiect / prezentare la fiecare curs (nu există examene clasice). Cu alte cuvinte, dacă știi ce te interesează / cum vrei să aplici ce înveți la masterat, poți alege să faci proiecte direct pe acele teme și vei primi feedback relevant pe tot parcursul studiilor.

Cât timp consumă?

Cuvântul „consumă” nu este cel mai potrivit, poate timpul ăsta ar trebui privit ca o investiție. Programul de masterat durează doi ani, cursurile sunt cu prezență fizică. Commitmentul mare de timp (sau, mai bine zis, diferența dintre așteptări și realitate) este probabil motivul pentru care se retrag cei mai mulți studenți. Dacă ții pasul pe parcurs și ești activ la cursuri, este ușor să treci cu notă decentă. Pe de altă parte, dacă vrei doar să bifezi o diplomă de master, probabil găsești alternative mai ușoare.

În primul semestru avem cursuri 4 zile pe săptămână, de la 16:00 la 20:00, iar din următorul semestru 3 zile pe săptămână, dar pe lângă astea e nevoie să începem să facem și ore de practică. Se apropie de un job full-time dacă iei în considerare și timpul petrecut citind (la fiecare curs avem de citit o lucrare sau capitole din cărți), drumul (eu fac o oră până la facultate, dar nu mă plâng, sunt norocoasă că am program flexibil, însă mulți colegi lucrează full time și vin după birou direct la cursuri și chiar avem un coleg care face naveta de la Iași) plus participarea la evenimentele organizate de CCEA (Centrul de Cercetare în Etică Aplicată – o să detaliez un pic mai jos aceste oportunități).

Probabil că poți să fentezi și să mai sari peste lecturi – eu nu am făcut asta, m-am înscris la acest masterat fiindcă într-adevăr mă interesează subiectul și am vrut să profit la maxim de timpul petrecut. Mi-au și plăcut textele studiate, chiar dacă au fost diferite de tot ce obișnuiam eu să citesc și nu mi-a fost ușor să trec prin ele.

Ceva ce mi-ar plăcea să fie diferit la acest program? Unpopular opinion dar mi-aș dori să fim mai implicați pe parcursul semestrului, să avem mai multe proiecte pe care putem primi feedback (în acest moment avem maxim 2 – dintre care unul este cel prezentat și notat în sesiune). Lucrez la a construi un cadru în care să pot primi mai mult feedback, mai ales că mai am colegi interesați de același lucru.

Probabil asta este diferența dintre a face un masterat la 20 de ani, când încă nu prea știi ce vrei de la viață dar ești conștient că ai nevoie de o diplomă, vs un masterat din propria inițiativă, asumat, când deja îți sunt clare costurile timpului tău. Am luat o decizie și mi-am asumat-o 100%, cu toate consecințele – ceea ce a însemnat că a trebuit să renunț temporar la alte lucruri. Cristina de acum 20 de ani bătea recordul liceului la absențe, Cristina de acum… well, cred că notele vorbesc de la sine:

Și totuși, ce studiem mai exact și cu cine?

În primul semestru punem bazele eticii, trecem prin marile teorii, discutăm despre etică în context economic, social și politic, învățăm cum să analizăm un argument etic, dar și cum să scriem corect o lucrare științifică. Din semestrul următor începem să ne specializăm, să intrăm pe diverse nișe.

Anul 1 (2022-2023):

Încerc să detaliez un pic genul de întrebări explorate la cursurile din primul an – cu siguranță nu este o prezentare completă și o să-mi scape multe, dar astea sunt highlight-urile care-mi vin acum în gând:

– Etică și integritate academică – Mihaela Constantinescu – Poate cel mai important skill a fost că am învățat cum să scriem corect o lucrare științifică (complet alte reguli față de cum eram obișnuită să scriu), dar a fost și ocazie bună pentru a analiza sistemul academic, a dezbate de ce există atât de multe lucrări plagiate (scoase la suprafață din ce în ce mai des în ultima perioadă datorită investigațiilor făcute de Emilia Șercan). Este un curs comun cu cei de la alte programe de masterat de la Filosofie, ceea ce mi-a plăcut mult. Am încheiat semestrul cu un proiect de grup, tema aleasă de noi a fost cum ar putea fi măsurată etica unei persoane încă de la angajarea în mediul academic – cu research din mediul corporate.

– Concepte fundamentale ale eticii și economiei – Emanuel Socaciu – Genul de subiect unde doar un semestru nu mi s-a părut suficient. Am dezbătut întrebări precum: Produc piețele și moralitate sau bunuri publice? Este sărăcia o problemă de etică sau de economie? Plus probleme precum taxarea moștenirilor, vânzarea voturilor, rațiune vs pasiune, efectul agregat al alegerilor individuale (ce se întâmplă dacă toată lumea calcă pe iarbă… sau poluează), finanțarea școlilor private vs publice etc. Am studiat clasici (o să-l visez pe Adam Smith mult timp de acum înainte), dar și contemporani, menționez doar câțiva: The new world of economics – Richard McKenzie / Gordon Tullock, Markets without limits – Jason Brennan / Peter Jaworski, Private Government: How Employers Rule Our Lives – Elizabeth Anderson. Proiectul meu de final am ales să fie despre sweatshops și fast fashion.

– Etica socială și politică – Adrian-Paul Iliescu – Despre egalitate umană și elitism, dreptate socială, libertate. Întrebările explorate au fost pe teme precum dacă oamenii cu anumite competențe sau performanțe merită să li se acorde extra drepturi, cum clasificăm și judecăm oamenii, despre nurture vs nature (oportunități, context, epocă, noroc), dreptul la avort, cum definim un om etc. Prezentarea mea a fost despre epistocrație, pornind de la lucrarea lui Julian Reiss din 2019 – Expertise, Agreement, and the Nature of Social Scientific Facts or: Against Epistocracy. În democrație, toată lumea are dreptul de a vota și de a candida pentru funcții (cu mici excepții). În epistocrație, numai indivizii cu cunoștințe politice pot avea aceste drepturi.

– Analiză și argumentare în etică – Emilian Mihailov și Alexandru Dragomir – După cursul ăsta nu mai pot să citesc la fel ca înainte ce apare prin presă / social media. Am învățat să distingem între reguli morale, convenționale, etic și legal, religios, fapte și valori, cum să disecăm un argument și să vedem care sunt temeieurile sale (ce tipuri? sunt relevante?), asumpții implicite, analogii, dar și diverse acrobații morale (argumente tip pantă alunecoasă sau generalizări). Pentru examinarea de final de an am ales să analizez un text despre dreptul atleților transexuali de a participa la Jocurile Olimpice în altă categorie decât cea sub care s-au născut.

– Etica tehnologiilor – Constantin Vică – Despre problemele morale într-o lume bazată pe interacțiuni cu tehnologia, curs ținut chiar de coordonatorul masterului EASAO. Este unul dintre cursurile principale pentru care m-am înscris la EASAO și, ca geek cu acces la calculator încă din ’92, mi-a plăcut mult. În decizia mea au contat mult interviurile publicate cu Constantin, în special cel luat de Andreea Vrabie – Pe Bune. Urmează să public și eu o conversație cu el în podcastul propriu, stay tuned.
LATER UPDATE: Poți asculta aici conversația noastră.

– Etica în afaceri – Mihaela Constantinescu – Alt curs extrem de interesant, mai ales că etica în afaceri poate suna ca un oximoron. Există perspective diferite aici: sunt unii care spun că afacerile n-au nicio legătură cu etica și singura lor responsabilitate este să facă profit (cam asta spune și Zuckerberg ), alții spun că preocupările morale sunt (uneori) prioritare obiectivelor de business. Ne-am uitat la sisteme, nivel individual vs colectiv (sunt companiile agenți responsabili moral?), shareholders și stakeholders + cum facem mapping pe ei, cum se face un audit etic, de ce campaniile de CSR sunt în realitate de multe ori doar greenwashing / tool-uri de marketing, cum arată un leadership și management etic, și multe altele. Am făcut două proiecte: unul de echipă, un system mapping în care am decis să lucrăm pe H&M – stakeholders, shareholders, stabilire relații și rețele între ei, tipuri de interacțiuni, am analizat rapoartele lor de final de an legate de sustenabilitate și ce e real vs ce e exagerat și mai mult marketing. Celălalt proiect a fost individual, m-am uitat la ce face diferit Patagonia când vine vorba de sustenabilitate în fashion (cred că o să public un articol separat bazat pe ce documentare am făcut pentru acest proiect, brandurile își pot lua multe lucruri utile de aici).

– Etica Relațiilor Internaționale – Radu Dudău – Aici am discutat, printre altele, despre climate change (țări precum Pakistan și India sunt extrem de vulnerabile din cauza încălzirii globale – este fair să ceară despăgubiri statelor care s-au îmbogățit de pe urma industrializării și care nu și-au respectat promisiunea de a reduce emisiile și a ajuta țările în dezvoltare să se adapteze la încălzirea globală?), dar și despre război (poate exista un război just?). Proiectul de final l-am făcut pe tema eticii colonizării planetei Marte – care poate fi considerată fugă de la problemele pe care le avem pe Pământ (suprapopularizarea și schimbările climatice), potențiale dezalinieri între oamenii de știință, națiunile și corporațiile cu bani vs cele mai sărace, cum am decide noi valori și moduri de guvernare etc. M-am inspirat mult din problemele ridicate de Kim Stanley Robinson în seria Marte. (Anul viitor o să fie înlocuit cu un curs de Etică, guvernanță și politici publice.)

Anul 2 (2023-2024):

Cursurile devin din ce în ce mai nișate, urmează să studiem:
– Etică biomedicală – Emilian Mihailov
– Etica Inteligenței Artificiale – Alexandru Dragomir
– Etica mediului și dezvoltare durabilă – Constantin Stoenescu
– Consiliere morală și viață bună – Cristian Iftode
– Egalitate și gen – Dorina Pătrunsu
– Etica științei – Laurențiu Staicu

Pe lângă acestea, există diverse cursuri opționale din care putem alege dacă vrem. Eu m-am înscris la Filosofie & Fantasy, ținut de Anda Zahiu, Alexandru Dragomir, Emanuel Socaciu. Mi-a plăcut enorm, a fost o oportunitate să dezbat din alt unghi diverse cărți, filme și seriale cu care am crescut (Dune, Harry Potter, Game of Thrones etc). Ca eseu de final am ales să scriu despre etica călătoriei în trecut, pornind de la Harry Potter and the Cursed Child – și bineînțeles că am ajuns de la Voldemort la Hitler, nu știu dacă poți vorbi despre călătorii în trecut fără să faci exerciții de imaginație cu Al Doilea Război Mondial.

Menționez rapid o chestie cool: la East European Comic Con am avut ocazia să urc pe scenă cu profesorii mei – cei care țin cursul de Filosofie & Fantasy, în cadrul panelului Sagas & Twists, moderat de Bogdan Drăcea. Am dezbătut împreună ecranizările cărților și datoria față de povești, autori și fan base.

Alte evenimente / oportunități?

Programul de masterat este asociat CCEA – Centrul de Cercetare în Etică Aplicată – unde poți alege să faci practică, dacă dorești (nu este obligatoriu, poți face oriunde vrei tu). Prin CCEA se organizează mai multe evenimente interesante, cu acces gratuit și liber – poate veni oricine, fără să fie student, fără să anunțe sau să se înscrie undeva. Toate evenimentele sunt anunțate din timp pe site-ul CCEA, pagina de Facebook și contul de Instagram.

Pe parcursul anului academic, în fiecare seară de joi se țin dezbateri pe diverse teme interesante, cu invitați din toate domeniile (evident, legate de etică). Dezbaterile din anul meu au fost următoarele:

– Simfonia semnelor – Discriminarea persoanelor surde în România.
– Indignarea morală pe social media.
– Cum pot folosi computerul în raționarea morală?
– Responsibility Matters – CoMoRe workshop
– De ce ar trebui să avem integrări umaniste în medicină?
– Drepturile omului și Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar.
– Mamele adolescente din România.
– Jus post bellum. Este o pace rea mai bună decât un război bun?
– Pregătiți-vă să vorbiți cu roboții.
– Evoluțiile eticii aplicate în România.
– Filosofia cercetătorului: dialogul dintre filosofi și oameni de știință.
– Tu când te măriți? Limitele decizionale ale femeilor în societatea rurală românească.
– Kant, Mill și Rawls despre intimitate.
– Sex and the Virtual City: It’s not all fun and games.
– Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?
– Spectacolul filozofiei și etica virtuții la Seneca.

Detaliate: semestrul 1 / semestrul 2.

Pe lângă acestea, există mai multe evenimente și conferințe pe parcursul anului unde vin invitați de renume internațional – în special de la Universitatea Oxford și Universitatea Națională din Singapore, dar nu numai (tot cu acces gratuit și liber pentru oricine este interesat).

Am participat la următoarele, în ordine cronologică:

– Back to the future: Bio/neuro/ameliorare. O conferință despre îmbunătățire morală: de la permisibilitate la consecințele ei în plan moral și socio-politic. Asta a fost prima mea interacțiune cu facultatea și cu profesorii, încă nu începusem cursurile și nu știam pe nimeni, dar țin minte perfect entuziasmul resimțit când am văzut cât de mult diferă față de toate conferințele la care am participat în trecut și unde speakerii mă plictiseau teribil. Am realizat că acum am în sfârșit un cadru în care să dezbat subiecte smart, cu oameni care au citit aceleași cărți ca mine. Doar câteva exemple de lucruri discutate în acea zi: relația problematică dintre internet și ameliorarea cognitivă, felul în care neuroștiințele oferă metode pentru îmbunătățirea comportamentului moral uman, tehnologiile sinelui și cum acestea contribuie sau nu la ameliorarea motivației umane. 🤯

– BOS3 – Bucharest – Oxford – Singapore Conference on Applied Ethics – Au fost invitați mulți cercetători de renume internațional de la Universitatea din Oxford, Universitatea Națională din Singapore și Universitatea din București, au dezbătut teme precum etica tehnologiilor de (bio)ameliorare umană, a neurotehnologiilor, altruismul eficace și binefacerea imparțială, autonomia morală relațională, etica vaccinării, A.I., V.R. și avataruri, etica vieții digitale după moarte, valoarea morală a tehnologiei în procesul de autocunoaștere și construire a identității narative. Au fost speakeri locali, dar și internaționali: Julian Savulescu (Director Centre for Biomedical Ethics, Universitatea Națională din Singapore), Ivar Hannikainen (Universitatea din Granada), Roger Crisp, Jonathan Pugh, Brian Earp, Muriel Leuenberger, Alberto Giubilini, Viktor Savchenko (Oxford UEHIRO Centre for Practical Ethics). Am scris pe larg despre asta aici.
Pentru mine a fost o oportunitate unică, fiindcă am putut să stau de vorbă cu speakerii și să le iau niște mini-interviuri – o să apară pe pagina de Facebook a CCEA. Cu câțiva dintre ei am continuat să interacționez în cadrul workshopurilor Bitesize Ethics Summer Programme, ținute în această vară (tot așa, gratuite și accesibile de oricine vrea).

– Ambivalence, Agency, and Consent – conferință ținută de Quill R Kukla: „Professor of Philosophy and a Senior Research Scholar at the Kennedy Institute of Ethics at Georgetown University, where they are also the director of Disability Studies and Editor-in-Chief of the Kennedy Institute of Ethics Journal. For 2021-2023, they are a Humboldt Research Scholar at Leibniz University Hannover. Quill Kukla’s main areas of research are ethics (especially sexual ethics, theories of agency and autonomy, bioethics, and science ethics), philosophy of language, social epistemology, philosophy of science (especially geography and medicine), and anti-oppression philosophy.”

În trecut au mai existat întâlniri (conferințe, prezentări) cu invitați precum: Peter Singer (Princeton University), Roger Crisp (University of Oxford), Walter Sinnott-Armstrong (Duke University), Blanca Rodriguez (Complutense University of Madrid), Muel Kaptein (Erasmus University Rotterdam), Tenzin Wangmo (University of Basel), Quill Kukla (Georgetown University), Jonathan Pugh (University of Oxford), Marcello Ienca (Technical University of Munich), Christopher Gyngell (Murdoch Children’s Research Institute, Melbourne), Shunzo Majima (Tokyo Institute of Technology), Mihaela Frunză (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca).

Cum este admiterea?

Admiterea se face pe bază de dosar (media de finalizare a studiilor de licență – pondere 50%) + scrisoare de intenție (50%). Există o sesiune în iulie și una în septembrie (anul acesta o să fie între 1-19 septembrie). 12 locuri la buget, 2 locuri pentru români de pretutindeni, 30 locuri la taxă (4500 lei / an). Toate detaliile aici: https://filosofie.unibuc.ro/admitere-master/

Unde se țin cursurile?

Facultatea de Filosofie este la Grozăvești, mai exact pe Splaiul Independenței nr. 204, aproape de Carrefour Orhideea. Este o clădire mică, cu o grădină superbă, are un singur etaj și pare suficient de nouă / solidă încât să nu cadă la primul cutremur – spre deosebire de cele mai multe clădiri ce țin de Universitatea București (fiecare cu fobiile lui). Îmi aduce mult aminte de Coșbuc, liceul meu – și datorită dimensiunilor reduse, dar și pentru deschiderea profesorilor și apropierea de studenți.

Comunicarea, accesul la materiale.

Nu știu cum e la alte facultăți, dacă așa este peste tot, dacă s-au schimbat lucrurile după pandemie, dar pot să spun că noi primim totul mură-n gură. Este foarte clar și bine organizat digital: ce studiem în fiecare săptămână, bibliografia (primim din timp tot ce avem de citit), cum se face notarea, când sunt examenele / restanțele / măririle, avem acces la reviste academice + o bibliotecă super bine dotată (de unde e poza mea de mai jos). Profesorii țin legătura cu noi prin anunțuri pe mail și Classroom, iar pe lângă asta avem un grup de WhatsApp doar noi, colegii. Orarul se afișează de obicei cu o zi înainte să începem cursurile, dar pe site există arhivă din anii anteriori, pentru cine vrea să-și facă o idee legată de cum arată.

***

Partea următoare, până la secțiunea Concluzii, este copy-pasted de pe pagina de prezentare a masterului.

Prezentarea oficială:

Societatea noastră se confruntă cu noi provocări. Tehnologiile pe care le folosim au implicații în felul în care muncim, asupra sănătății și bunăstării noastre, globalizarea și schimbările climatice ne forțează să adresăm întrebări legate de dreptatea globală și despre cine își asumă responsabilitatea pentru viitoarele generații și pentru mediul înconjurător.

EASAO – Etică Aplicată în Societate, Afaceri și Organizații este un program inovator care răspunde nevoilor în creștere de a aplica standarde, coduri și metode etice pluraliste în diverse domenii ale vieții sociale. Prin absolvirea acestui masterat, studentele și studenții pot dobândi o calificare reală în domeniul eticii, prin care să depășească granițele moralei comune și opiniilor subiective, alături de competențe specifice care pot fi aplicate într-o varietate de domenii și activități.

Obiectivul principal al programului EASAO este să formeze persoane pregătite pentru cariere care implică evaluări etice intensive, în domenii precum medicina și sănătatea (unde există comisii instituționalizate de etică care iau decizii legate de viața noastră și starea de bine – bioetica), dezvoltarea de noi tehnologii (unde sunt necesare coduri etice, dar și o pregătire morală pentru designeri și ingineri, mai ales în sfera Inteligenței artificiale), educația, schimbarea climatică și mediul, administrație și afaceri, cercetarea științifică și altele.

Pregătirea dobândită prin acest master se potrivește pentru poziții în comunicare, relații umane, consiliere și mediere, consultanță politică, antreprenoriat social sau relații internaționale.

Unul dintre cele mai importante rezultate pentru studenți este dobândirea capacității de a gândi critic și independent, oferind soluții asupra problemelor pe care organizațiile și indivizii le întâmpină în fiecare zi. Studenții învață cum să dezbată dilemele etice, cum să gândească practic probleme morale și să le analizeze din mai multe perspective, să vadă motivele conflictuale și să genereze un consens. În egală măsură, beneficiile masterului se răsfrâng asupra vieții private și relațiilor personale, prin dezvoltarea unor moduri noi de auto-cunoaștere și perfecționare morală și socială.

Oferta de cursuri permite tuturor persoanelor să-și dezvolte abilitatea de a lucra în multiple contexte profesionale, să gestioneze situații complexe și să realizeze evaluări etice subtile, având mereu în vedere valorile, principiile și normele morale. Astfel absolvenții descoperă cum să abordeze deciziile etice cu o viziune amplă, plurală și bine argumentată, spre a oferi răspunsuri și soluții inovatoare pentru provocările din lumea reală (dintre care am selectat câteva mai jos).

Pentru a urma programul EASAO nu este nevoie de studii de licență în filosofie. Studenții noștri vin din domenii și profesii extrem de variate, de la drept la medicină, jurnalism, publicitate, afaceri, IT – programare și multe altele.

Studenții acestui masterat își completează pregătirea participând la activitățile organizate de Centrul de cercetare în etică aplicată (CCEA).

7 provocări morale ale prezentului și viitorului:

1. Inteligența artificială. Este posibilă o utilizarea responsabilă și echitabilă a tehnologiilor de Inteligență artificială, evitând discriminarea, abuzul, pierderea controlului, supravegherea și manipularea?
2. Cercetarea genetică și biotehnologiile. Cum putem avansa cercetarea în editarea genetică, asigurând consimțământul informat al indivizilor și evitând utilizarea abuzivă a informațiilor genetice? Cum afectează aceste tehnologii reproducerea și îmbunătățirea umană?
3. Schimbările climatice și dreptatea socială. Cum putem gestiona provocările legate de schimbările climatice într-o manieră benefică și echitabilă, asigurând accesul la resurse și protejând comunitățile vulnerabile?
4. Provocările vieții online și etica în era digitală. Cum putem proteja persoanele și sfera lor privată online? E posibil să combatem dezinformare și manipularea promovând responsabilitatea în folosirea platformelor de socializare online?
5. Etica în afaceri și responsabilitatea socială a corporațiilor. Cum se poate impune o tratare echitabilă a angajaților, responsabilitatea față de mediul înconjurător și transparența în operațiunile corporative?
6. Drepturile omului, războiul și conflictele globale. Putem limita conflictele și încălcările drepturilor omului într-un mod eficient, promovând pacea și respectul reciproc într-o lume diversă și interconectată?
7. Etica în medicină, sănătate și îngrijire. Cum putem echilibra principiul binefacerii, autonomia pacientului și nevoile de sănătate publică în luarea deciziilor medicale dificile? Cum abordăm dilemele legate de îmbunătățirea cognitivă, terapiile generice și inteligența artificială aplicată în domeniul medical?

Programul de master acoperă aceste întrebări și nu numai, în mod transversal, prin cursurile și activitățile sale practice.

Această secțiune a fost copy-pasted de pe pagina de prezentare a masterului.

***

Concluzii:

În cazul în care n-a fost suficient de evident până acum, îmi place mult acest program de masterat. Mai am un an de cursuri, dar ce am văzut până acum îmi este suficient ca să-l recomand liniștită. Evident, există și minusuri, nu este totul roz, dar pentru mine sunt suficient de mici sau neimportante încât să le trec cu vederea. (Nu știu dacă la alte programe de masterat de la Filosofie este la fel de bine cum este la cel pe care-l urmez eu.)

Dacă vrei să fim colegi, aici mai multe detalii despre masterat și aici detaliile despre admitere.

Ca sfat general: nu te arunca în decizii cu angajament mare de timp fără să testezi înainte prin investiții mai mici – de timp, bani, energie, atenție. Un program de masterat durează doi ani, ce alternative mai ai ca să aduni informații?Poate un curs pe Coursera/Udemy, poate citit o carte pe tema aia, ascultat episoade de podcast cu experți, interviuri cu profesori, stat de vorbă cu foști studenți sau oameni care lucrează în acel domeniu etc etc. Spun asta fiindcă am observat în ultima perioadă următorul trend în formările de coaching și în facultățile de psihologie, dar se aplică și în altele: mulți se aruncă direct în programe avansate, care costă mulți bani și necesită investiție mare de timp, fără să fi făcut măcar o sesiune de coaching sau psihoterapie, să fie întâi clienți, să vadă cum e. Nici nu mai vorbesc de alți pași intermediari. Ceea ce pentru mine n-are niciun sens, fiindcă înseamnă din start că pornesc cu niște așteptări eronate și cresc șansele să renunțe rapid. Prin ce milestones intermediare poți testa ipoteza că ți-ar plăcea să studiezi / faci un anumit lucru?

Link-uri utile:
– Site-ul facultății: https://filosofie.unibuc.ro/
– Pagina de Facebook a facultății: https://www.facebook.com/filosofie.unibuc.ro
– Canalul de YouTube al facultății: https://www.youtube.com/@FacultateadeFilosofie
– Site-ul CCEA: https://www.ccea.ro/
– CCEA @ Facebook: https://www.facebook.com/etica.aplicata/
– CCEA @ Instagram: https://www.instagram.com/centrul_de_cercetare_in_etica/
– Asociația studențească Philos @ Facebook: https://www.facebook.com/PHILOSUB/
– Philos @ Instagram: https://www.instagram.com/philosub/

(Ideal ar fi fost să includ și o listă de cărți, lucrări, articole în presă sau interviuri cu profesorii EASAO și membrii CCEA, fiindcă sunt interesante, dar ar fi fost copleșitor de lungă.)

Sper că a ajutat ce am scris aici. Dacă mai ai întrebări / nelămuriri / curiozități, lasă-le în comentarii.