Ce citești aici a fost întâi trimis celor abonați la newsletterul meu, Cristina’s Friday Read. Dacă vrei să primești mai multe resurse de acest gen, te poți abona de aici.

Hello, my friend,

Mă prezint azi la tine-n inbox cu raportul celor mai interesante cărți devorate în această iarnă. E un best of pe decembrie 02022-prezent (adică martie 02023 – în caz că ești călător în timp și nu mai știi în ce an ai aterizat).

În continuare sunt într-o perioadă în care consum mai multă ficțiune decât non-ficțiune. Îmi iau o doză suficient de mare de non-ficțiune din ceea ce citesc pentru masterul de Etică Aplicată de la Filosofie (UniBuc). O să observi că am început să includ în raport și din cărțile citite pentru master, ceea ce n-am făcut până acum. De altfel, cartea propusă de mine pentru următorul book-club (Societatea Digitală, de Răzvan Rughiniș, pe 19 aprilie) este o carte pe care o citesc și pentru master – încerc să aduc un pic din acea lume, sunt curioasă ce iese.

Te las cu lista celor mai interesante cărți citite de mine în ultimele trei luni – cu disclaimer-ul, ca de fiecare dată, că simplul fapt că le menționez aici nu înseamnă că le consider cele mai bune cărți pe subiectele lor sau că le-aș recomanda 100% oricui, oricând.

Să nu uităm ce zicea Bruce Lee: „Research your own experience, absorb what is useful, reject what is useless, add what is essentially your own.”

***

Cele mai interesante cărți din 2023 – Q1:

1. The Martian, de Andy Weir

Mark Watney este un astronaut care a fost uitat pe Marte. Echipajul lui crede că a murit și nu poate comunica cu nimeni de pe Pământ. Se află într-un habitat cu provizii de mâncare pentru 31 de zile. Dacă ceva ce strică la acel habitat, moare. Dacă nu se strică nimic, va muri la un moment dat de foame.

Folosindu-și cunoștințele de botanică și diverse improvizații inginerești, Mark caută modalități pentru a supraviețui și a comunica cu Pământul.

Este o carte cu mult umor și un ritm dinamic, despre perseverența și creativitatea umană when shit hits the fan, dar și despre impactul emoțional al izolării.

Autorul (Andy Weir) a lucrat ca programator timp de 25 de ani, înainte de a scrie The Martian (primul lui roman). A fost dintotdeauna pasionat de spațiu și fizică, mecanică orbitală și istoria zborurilor spațiale cu echipaj uman. Și-a petrecut mult timp cercetând pentru a crea un SF cât mai realist și precis din punct de vedere tehnic. (Are o înregistrare la NASA în care povestește cum știința a dictat povestea).

Dacă-ți sună cunoscută povestea, probabil că ai văzut și tu mai demult filmul cu același nume, regizat de Ridley Scott și cu Matt Damon în rol principal (da, iar l-au abandonat pe o planetă, după Interstellar). Foarte bună ecranizarea – o văzusem în cinema când a apărut și am revăzut-o acum, după ce am citit cartea (Nu mai țineam minte mai nimic din ea. De asemenea, încep să intru în categoria aia de vârstă care spune că nu se mai fac filme ca pe vremuri.)

***

2. Trilogia Mars (Red Mars, Green Mars, Blue Mars), de Kim Stanley Robinson

Suntem în anul 02026. Terra e în criză (problemele obișnuite: sărăcie, inegalitate, războaie, țări cumpărate de megacorporații etc). Un grup de 100 de oameni pleacă spre Marte pentru a coloniza planeta.

Cartea urmărește colonizarea planetei Marte, cu multe detalii legate de tehnologia necesară pentru a face posibilă asta. Dar e mai mult de atât: este despre problemele politico-sociale, dilemele filosofice și etice ale acestei colonizări. Despre tensiunea între diferite culturi, lupta pentru resurse, conflictele de interese și impactul schimbărilor climatice asupra planetei. Despre ce se întâmplă atunci când inventează un tratament al longevității la care ajung să aibă acces doar unii.

Cartea este scrisă din perspectiva mai multor personaje – imediat ce crezi că știi pe cineva, brusc ți-l arată prin ochii altui personaj și nu-l mai înțelegi deloc, pare alt om, cu alte motivații și multe defecte. De fapt, cartea asta este la fel de mult despre știință cât este despre cum sunt construite caracterele umane.

După cum observi, sunt într-o fază cu Marte Doar că Martele lui Andy Weir (de care scriam mai sus) e complet diferit de cel al lui KSR – unul e dinamic și amuzant, celălalt e serios și extrem de lent, cu descrieri luuungi și multe probleme socio-politice și filosofice.

Trilogia Marte a lui KSR e un hard SF, extrem de bine documentat. Am citit primul volum (publicat în 01992), azi noapte am ajuns la 86% din al doilea, urmează să-l încep pe al treilea (Blue Mars) – are între 600-800 de pagini fiecare.

Am văzut zilele trecute în Cărturești că e toată trilogia tradusă la Armada (parte din editura Nemira). De la KSR am mai citit iarna trecută The Ministry for the Future, cartea book-club-ului din septembrie și una din cele mai bune cărți citite de mine în 2022 (tot la Nemira a fost tradusă).

***

3. Children of Time și Childen of Ruin, de Adrian Tchaikovsky

Da, încă o carte SF, dar de data asta acțiunea nu se petrece pe Marte În Children of Time, omenirea încearcă să-și găsească o nouă planetă unde să locuiască. Descoperă o planetă care a fost terraformată, pregătită pentru viața umană și uitată, parte dintr-un experiment eșuat. În loc să populeze planeta cu oameni, un virus modificat genetic a ajuns să-și creeze propriile societăți, printre care și niște super păianjeni.

Cartea urmărește în paralel perspectiva umană și perspectiva acestor păianjeni – evoluția lor, modul în care societatea lor se dezvoltă într-una complexă și sofisticată, cum interacționează cu mediul lor, precum și cu omenirea. Explorează teme precum evoluția, inteligența artificială, empatia și abilitatea noastră de a coopera cu alte specii pentru a supraviețui și a progresa.

Este superb construit primul volum (Children of Time), mi-a plăcut enorm și-l recomand. Nu aș spune același lucru și despre al doilea volum (Children of Ruin), pe care m-am chinuit să-l duc până la final. (Există și un al treilea, nu cred că o să-i dau o șansă – dacă l-ai citit și merită, zi-mi).

***

4. Wanting: The Power of Mimetic Desire, and How to Want What You Need , de Luke Burgis

Pe lângă faptul că citesc mult mai puțină non-ficțiune ca înainte, nu mai am spațiu mental nici pentru newslettere și am ajuns să fiu selectivă cu ce permit să-mi intre în atenție. În această perioadă mai deschid cu curiozitate doar 4 newslettere, iar cel al lui Luke Burgis se numără printre ele. (Celelalte sunt ale lui Cristi Lupșa, David Epstein și Daniel Zărnescu – Daniel, scrie și tu mai des!).

Wanting este despre natura dorinței umane și modul în care aceasta ne afectează viețile. Are ca fundament teoria mimetismului, a lui René Girard, filozof, antropolog al violenței și religie (i-a fost profesor lui Peter Thiel la Stanford). Explorează modul în care dorințele noastre sunt influențate de cultură, marketing, tehnologia modernă. Cartea lui Burgis este un mix interesant între filosofie, psihologie, teologie, business, istorie și altele (este antreprenor, profesor și student al teologiei și filosofie).

Trei citate din carte:

• Girard discovered that most of what we desire is mimetic (mi-met-ik) or imitative, not intrinsic. Humans learn—through imitation—to want the same things other people want, just as they learn how to speak the same language and play by the same cultural rules. Imitation plays a far more pervasive role in our society than anyone had ever openly acknowledged.
• I don’t claim that overcoming mimetic desire is possible, or even desirable. This book is primarily about growing more aware of its presence so that we can navigate it better. Mimetic desire is like gravity—it just is. Gravity is always at work.
• Our choice is between living an unintentionally mimetic life or doing the hard work of cultivating thick desires. The latter may require us to suffer from the fear of missing out on the shiny mimetic objects that surround us.

Deși mi-am cumpărat cartea inițial fizic, am ajuns s-o citesc pe Kindle (așa e când începi o carte în format fizic fix înainte să pleci într-o vacanță în care nu vrei să te cari cu prea multe kg). Ei bine, am luat exagerat de multe notițe din ea.

***

5. SALT Summaries, Condensed Ideas About Long-term Thinking, de Stewart Brand

​Long Now Foundation este una dintre organizațiile non-profit pe care le urmăresc și rezonez mult cu valorile lor – scopul lor este de a promova gândirea pe termen lung și responsabilitatea noastră când vine vorba de decizii care vor avea impact în următorii 10,000 de ani. Cartea reprezintă notițele de la conferințele lor din 02007, când au avut peste 100 de mari gânditori care au ținut prezentări pe diverse teme importante pentru omenire. Au avut invitați oameni precum Nassim Nicholas Taleb, Tim Ferriss, Jared Diamond, Michael Pollan, Sam Harris, Matt Ridley și mulți alții. Notițele sunt sumarizate de Stewart Brand (fondatorul Long Now Foundation și Whole Earth Catalog) sau, pe alocuri, de Kevin Kelly.

***

6. Perfectly Reasonable Deviations from the Beaten Track: Letters of Richard P. Feynman​

Dacă aș putea discuta cu oricine a trăit vreodată pe pământ, mi-ar plăcea mult să stau de vorbă cu Richard Feynman. Născut în urmă cu un secol, a fost unul din cei mai importanți oameni de știință. Premiat cu Nobel în fizică, specializat în mecanică cuantică, renumit pentru munca lui la proiectul Manhattan, investigațiile în dezastrul navetei Challenger, nanotehnologie și multe alte realizări.

Este printre puținii care au fost capabili să facă lucruri extraordinare în știință și în același timp să explice știința publicului larg – astfel încât să înțeleagă oricine, chiar și un copil. Am admirat la el curiozitatea nepotolită, setea de cunoaștere, a înțelege cum funcționează lumea, a respinge convingerile altora și a face experimente prin care punea la îndoială toate presupunerile.

Cartea asta reprezintă corespondența lui personală: scrisori scrise de Feynman pe parcursul a patru decenii, începând cu anii 1940 și până în anii 1980, adresate familiei sale, colegilor, dar și necunoscuților care-i scriau. Abordează subiecte diverse, de la muncă și cercetare științifică, la probleme personale și filozofice.

Oferă o perspectivă necenzurată asupra gândirii lui. Dacă ai citit deja memoriile lui („Surely you’re joking, Mr Feynman!” și „What do you care what other people think? „, sigur o să-ți placă și asta.

***

7. Fast Like a Girl, de Mindy Pelz

Am mai tot scris în trecut aici în newsletter despre fasting (post) și pericolele de sănătate atunci când femeile fac fasting la fel ca bărbații, fără să țină cont de diferențele hormonale și felul în care se schimbă pe parcursul lunii. Femeile nu sunt bărbați mai mici. Mindy Pelz vorbește despre fasting adaptat – adică pentru fluctuațiile hormonale, ciclul menstrual, schimbările aduse de menopauză etc.

Discută despre mai multe tipuri de fasting intermitent, cum să intri și să ieși din fasting, ce să mănânci în funcție de etapa în care te afli în ciclul menstrual sau pentru diverse probleme hormonale. A doua jumătate a cărții include multe rețete.

Ignoră titlul cărții (oribil). Sau încearcă să treci peste vocea ei (dacă îi urmărești videourile de pe YouTube). Conținutul merită și e nevoie de mai multă educație printre femei pe tema asta.

***

Alte mențiuni:

Mai citesc în această perioadă și:

• ​Smoke and Mirrors, de Neil Gaiman – o serie de povești (fără legătură între ele) de la un storyteller extraordinar. Bune pentru evadare.
• ​Cypherpunks: Freedom and the Future of the Internet, de Julian Assange (renumit pentru WikiLeaks), Jacob Appelbaum, Andy Müller-Maguhn, Jérémie Zimmermann – o carte despre cypherpunks, activiști care susțin folosirea criptografiei și vorbesc despre libertate, supraveghere, cenzură. (Cartea este din 02012, deci arată peisajul de acum mai bine de 10 ani.).
• ​Vremuri noi, vremuri vechi: jurnal 2007–2013, de Mihail Radu Solcan – trec încet prin paginile jurnalului lui Radu Solcan, ținut din 02007 până în ultimele sale zile de viață (02013). Filozof, poliglot, polimat, profesor la Facultatea de Filosofie. Se preocupa și scria despre inteligență artificială încă din anii 1982. La începutul ’90 a fost redactor la Humanitas, iar la Filosofie a predat o varietate de cursuri. Nu este cunoscut publicului larg – discreția aceasta o asocia cu libertatea. Poți citi pe Scena9 o biografie și o selecție din jurnal.
• ​Societatea Digitală, de Răzvan Rughiniș – este cartea pe care o vom discuta la următorul book-club, pe 19 aprilie. Despre inteligență artificială, utilizarea Big Data, algoritmi și automatizări – toate astea explorate cu ochi de inginer, prin lupa eticii aplicate. Răzvan Rughiniș este profesor la Politehnică (București), doctor în știința calculatoarelor și absolvent al masterului de Etică Aplicată (cel pe care-l urmez eu în prezent, la Filosofie).

NOTĂ DE FINAL:

Până la 20 de ani nu citeam deloc, nici măcar o carte pe an. Era o repulsie cauzată de școală și sistemul educațional românesc, peste care am reușit să trec târziu, când am realizat cât de mult m-a tras în jos faptul că nu citeam. Am trecut în extrema celaltă și am început să citesc mult și din toate genurile, în încercarea de a recupera acel timp pierdut.

Acum (la 35 de ani) vorbesc public despre asta, în speranța că nu vor face și alții greșeala pe care am făcut-o eu.

Dacă te ajută ce scriu aici, mi-ar plăcea tare mult să știu – dă-mi reply / mesaj privat / telegramă prin porumbel / semnal cu fum și spune-mi.

Never stop learning,

– Cristina

Arhivă:

• ​Cărțile lui 2022​
• ​Cărțile lui 2021​
• ​Cărțile lui 2020​
• ​Cărțile lui 2019​
• ​Cărțile lui 2018​
• ​Cărțile lui 2017