Tool box: echipamentul & uneltele pe care m-am bazat în 2020

M-am tot gândit la asta în ultimul timp: obișnuim să vorbim (cu prietenii sau prin postările online) doar de lucrurile care ne cauzează emoții negative puternice. Ne plângem de tot felul de experiențe neplăcute cu diverse produse sau magazine online. Nu ajută nici faptul că toți influencerii fac recenzii și vorbesc despre produse doar atunci când sunt plătiți să facă asta sau au primit ceva gratuit – scrie Vali constant pe tema asta și îi trage de mânecă.

Dacă e vorba de o experiență pozitivă, trebuie să fie ceva SF, cu mult peste așteptările noastre, ca să o menționăm în conversații. Rareori ne rupem din timp ca să apreciem lucrurile pe care ne bazăm zi de zi.

Pornind de la asta, am zis să pun cap la cap o listă cu uneltele principale pe care le-am folosit în 2020, indiferent de cât de banale pot părea. De la laptop și telefon până la echipamentul de alergare sau pixurile și agendele folosite.

Câteva au rămas la fel ca în 2019 și n-am de gând să le schimb prea curând, dar au existat și câteva investiții mari. Am urcat câteva poze la finalul articolului (nu am cu toate produsele, dar am inclus destule linkuri pe parcurs) și o să fac un update anual la această listă.

P.S. Motanul din poza de mai sus e Adolf, l-am salvat din fața blocului în februarie, cu câteva zile înainte de singura ninsoare a iernii trecute, și mă bazez pe el că-mi face curat pe birou. (Dărâmă orice țin acolo.)


Toolbox 2020:

Laptop: Asus VivoBook 14, i5.

Începutul lui martie m-a prins încercând să repar laptopul vechi, un Asus căruia i s-au stricat balamalele ecranului și trebuia să-l sprijin de ceva ca să nu cadă. N-am reușit să-l repar, în România nu existau pe stoc piese de schimb și ar fi trebuit să comand din SUA (cu $40 transportul – mult mai mult decât costau piesele). Pe urmă am intrat în lockdown și am decis să-l las în pace, așa că am stat cu ecranul laptopului sprijinit de teancuri de cărți. În mai mi-am cumpărat un laptop nou, tot un Asus, iar pe cel vechi l-am lăsat la birou ca laptop de backup.

Laptopul nou e un Asus VivoBook cu Intel i5 și ecran de 14, pe care am dat 2,500 de lei. Pentru mine e mai mult decât suficient, fiindcă folosesc laptopul pentru browsing și cel mult gaming cu jocuri din anii ’90-2000, țin totul în cloud, deci nu am nevoie de putere mare de procesare sau stocare. Mă interesează în schimb să nu-mi rup spatele când îl car după mine.
(Dacă te pregătești să sari în comentarii ca să-mi recomanzi un Macbook: am avut mai demult, are un sistem prea restrictiv pentru gusturile mele și, la cât costă, îmi dă o stare de anxietate, fiindcă mă forțează să mă comport cu laptopul ca un bibelou și eu obișnuiesc să le trântesc, vărs mereu cafele etc. În concluzie, sunt drăguțe, dar nu sunt pentru mine.).



Telefon: OnePlus 5T.

Am rămas și anul acesta cu OnePlus 5T, cumpărat în iunie 2017 direct de pe site-ul lor și care m-a costat €500. La fel ca la laptop, e mai mult decât suficient pentru nevoile mele. Când l-am cumpărat, mă interesa să aibă un Android apropiat de cel pur, să știu că mă pot baza pe el – iar când voi face upgrade tot la asta mă voi uita prioritar. Înainte de OnePlus am avut aproape toate modelele de la Nexus, până când s-a rebranduit în Google Pixel și i-a sărit în aer costul – mai mult din rațiuni de marketing / branding și nu neapărat pentru performanță, așadar am decis să schimb.

OnePlus-ul l-am scăpat pe jos aproape zilnic de când l-am cumpărat și n-are nimic. (Btw, dacă ai vreodată nevoie să testezi rezistența unui telefon, sunt omul potrivit). I-am schimbat o singură dată sticla de protecție, că se cam zgâriase, și acum arată ca nou. Bateria mă ține în continuare aproape 2 zile – cu mențiunea că nu petrec nici 10 minute pe zi pe social media și nu mă joc. Îl folosesc pentru ascultat cărți audio în Audible sau podcasturi, verificat aplicațiile de sport / nutriție și pentru sunat. Potențiale probleme pe viitor probabil o să am la camera foto, unde începe să se simtă că e depășită, dar tot nu vreau să-i fac upgrade prea curând. Cred că sunt mai mari șansele să revin la un dumb phone.



Ceas: Garmin fenix 6 Pro.

Am un Garmin fenix 6 Pro pe care nu l-am mai dat jos de la mână din mai, de când mi l-am luat – a fost cadoul meu pentru ieșire din lockdown. Alerg destul de mult, alerg aproape zilnic de vreo 6 ani, alerg pe munte, mă antrenez pentru competiții destul de lungi (mai lungi decât un maraton), și cu toate astea am ezitat până am investit într-un ceas mai serios. Știu că unii își cumpără gadgeturi ca să se motiveze să se apuce de un sport, dar la mine e fix invers: aștept mulți ani până mă conving singură că e treabă serioasă și a venit timpul să investesc în echipament. Garminul ăsta a meritat din plin, mai ales pentru cineva atât de obsedat de date cum sunt eu.



Inel: Oura Balance.

Pe lângă inelul de logodnă și verigheta, port Oura – un inel inteligent cu care-mi monitorizez somnul. Și eu, și soțul ni le-am făcut cadou în toamna 2019, ne-a costat €314 bucata – deloc ieftin, dar după un an de folosit pot spune că a fost o decizie bună pentru sănătatea noastră. Trackuiesc cu el lucruri precum pulsul, HRV-ul (distanța dintre două bătăi ale inimii), temperatura, tipul somnului (REM, deep, light) și multe alte lucruri. Dacă știi cum să interpretezi datele acestea, care sunt cei mai buni indicatori pentru sănătatea și longevitatea noastră, poți să faci diverse experimente sau îți vor oferi semnale de alarmă că ceva e în neregulă cu corpul tău – iar asta cu mult înainte să devină evident.

Dacă vrei doar să-ți îmbunătățești somnul, te-ar ajuta să știi că un astfel de inel este mai precis decât un ceas sau o brățară și mult mai confortabil de purtat, dar îți recomand să începi cu Why We Sleep, cartea lui Matthew Walker, înainte să investești banii direct în așa ceva.

Cum se împacă inelul cu ceasul? Sunt construite pentru scopuri diferite: ceasul este excelent pentru partea de sport și-l folosesc doar ziua (noaptea îl dau jos), iar Oura este pentru somn, pentru măsurat tot felul de biometrici pe parcursul nopții. Am scris aici mai multe despre experimentele făcute cu Oura.



Tableta: Remarkable 1.

Am un an de când folosesc o tabletă Remarkable – primul model, a costat €350. Scriu pe ea de mână și îmi sincronizează instant pe telefon sau laptop. Are o funcție prin care îmi “traduce” ce scriu de mână și exportă în text format digital – ok, nu am cel mai inteligibil scris și dă rateuri la unele litere sau simboluri, deci mai trebuie verificat după, dar tot îmi salvează mult timp. Îmi place că nu are nimic altceva pe ea ce-mi poate distrage atenția, este grayscale și făcută strict pentru scris și documente.

Încă n-am renunțat la hârtie, le folosesc în paralel, fiecare cu alt scop: pe tabletă îmi notez lucrurile pe care am nevoie să le accesez ușor oricând, de oriunde (notițe de la întâlniri, de exemplu), uneori desenez. În continuare simt că gândesc cel mai bine când scriu pe hârtie (plus o mică paranoia pe partea de securitate), așa că am păstrat de mână jurnalul și lista de to-dos de zi cu zi. Minus: bateria nu ține foarte mult și, dacă am folosit-o intens într-o zi, la final am nevoie s-o încarc – lucru care înțeleg că s-a rezolvat la versiunea a 2a, lansată anul acesta și care este și mai ușoară.



Ebook reader: Kindle Paperwhite.

Am un Kindle Paperwhite alb primit cadou de la Bobby în 2017, de Crăciun. Nu cred că mi-aș fi cumpărat singură, sunt mult prea atașată de cărțile fizice și chiar râdeam că se aștepta să mă apuc să scriu cu markerul pe marginile lui. S-a dovedit a fi un cadou super bun, mai ales în călătoriile cu avionul (alea pre-pandemie – ți le mai amintești? happy ) sau când vreau să citesc noaptea, în pat, și să nu-l deranjez pe bărbat. Dacă o carte este suficient de bună, mi-o cumpăr ulterior și în format fizic.



Epilator: Philips Lumea BRI950.

Îl am din toamna 2019. Este al doilea epilator cu IPL Philips Lumea pe care mi-l iau, după ce modelul anterior m-a ținut 5 ani (au și ele o limită, un număr de impulsuri după care nu mai funcționează). M-am înțeles bine cu el, așa că mi-am luat un model mai nou și care se mișcă mai rapid. El funcționează super bine, cât timp nu există eroare umană – cu alte cuvinte, cât timp îmi și amintesc să-l folosesc. Se folosește pe pielea proaspăt epilată cu lama, la 2 săptămâni, după care se trece la o perioadă de întreținere, când trebuie folosit doar o dată pe lună – și recunosc că mai uit.

P.S. Dacă vrei să iei cadou iubitei așa ceva, nu-ți recomand să te duci spre variantele cele mai scumpe. De obicei, diferența este că cele scumpe au incluse tot felul de accesorii, de capete de mărimi diferite, însă nu cunosc nicio femeie care să le folosească. Varianta cu doar 2 capete este suficientă.



Papetărie & co: pixuri Uni JetStream 101, essential ballpen PORC, stilou Parker Jotter Royal standard (pe care am reușit să-l sparg prima oară când l-am folosit, dar îl folosesc în continuare), jurnal Daily Diary Moleskine A5 (în 2020 a fost cu hardcover galben, în 2021 o să fie asta din link, cu Alice in Wonderland), agendă proprie This Brain is Happily Powered by Cristina’s Friday Read, bloc de desen Fabriano A4 90g, caiete Pigna A6 cu spirală.



Încălțăminte: ON Cloudflow și ON Cloudsurfer (asfalt), Hoka Torrent și LaSportiva Helios 2.0 (munte).

Am rămas fidelă brandului ON, din 2017 aproape că doar pe ei îi port zi de zi – și pentru mers prin oraș, și pentru alergare. Este primul brand de încălțăminte de alergare în care mă simt bine și nici nu mi-e rușine să merg cu ei pe stradă sau la întâlniri. Anul acesta mi-am mai luat două perechi și le-am pensionat pe cele vechi, fiindcă le purtasem până s-au deteriorat (depășisem mia de km alergați per bucată). Port prin rotație ON Cloudflow (sunt cei mai ușori și potriviți zi de zi) și ON Cloudsurfer (pentru viteză).
I-am luat de la StoneFeet și am scris mai multe despre ei în acest articol din vara 2019.

Pe munte merg în La Sportiva Helios 2.0 – ușori, de viteză, și Hoka Torrent – și ei sunt ușori, dar potriviți pe distanțe ceva mai lungi (La Sportiva îi suportam pe distanțe lungi de maxim 30 de km). La Sportiva i-am luat de la Zumont și SportGuru (perechea anterioară), Hoka mi i-am luat de la InfinityRun.

Ce m-a interesat pe mine la toate perechile astea: să fie ușoare, să știu că mă pot baza pe talpa lor (la cele montane) și să am suficient spațiu la degete (există branduri cu care nu mă înțeleg deloc din cauză că modelele lor sunt prea înguste pentru mine).



Șosete: Injinji Performance Run 2.0 No Show Guava.

Anul ăsta am descoperit șosetele cu degetele de la Injinji și mi-au schimbat viața. Le-am luat de la magazinul InfinityRun și presimt că-mi voi face un stoc mai mare. Dacă vrei să scapi de problema bășicilor, mi se pare că o investiție într-o pereche de șosete de calitate este mult prea underrated.



Geaca: Salomon Lightning Waterproof (alergare), The North Face Triton Triclimate parka (oraș), Carhartt WIP Mountain Coat (oraș).

Nici aici n-am investit în produse noi, am rămas cu aceleași geci din alți ani. Geaca impermeabilă pentru alergare: Salomon Lightning, impermeabilitate și respirabilitate 10k și este ușoară, are doar 200 g.

Pentru oraș: o parka de la The North Face în care am investit în 2015 (împreună cu un polar) și una de la Carhartt primită cadou în 2012, din cordura.



Rucsac / vestă / centură: Decathlon Kalenji Gilet 5L și ArchMax.

Am continuat să alerg cu o vestă Decathlon cumpărată în urmă cu vreo 4 ani, am prins-o la reduceri și am dat 44 de lei pe ea. Până acum n-am avut nevoie de ceva mai mare fiindcă alergările mele lungi au în medie doar 4-5 ore (cred că cea mai lungă a fost de aproape 9 ore) și prefer să mă mișc destul de light.

De Crăciun am primit o vestă nouă, Scott, e de 4l, urmează s-o scot la probe. Mai am un rucsac de la ei, un Scott Trail Summit Tr 8, dar l-am purtat destul de rar fiindcă e mare pentru nevoile mele.

De multe ori alerg fără rucsac / vestă, doar cu ce intră în centura ArchMax – mi-e suficient.

(poză de la CiucașX3 2019)



APLICAȚII / SOFTWARE (content management / marketing / entertainment / deconectare):

Waking up app: $99 / an. Este aplicația de meditație ghidată pe care o folosesc zi de zi. Am încercat și altele, am rămas la asta a lui Sam Harris deoarece este cea mai simplă dintre toate (îmi plăcea și 10% Happier a lui Dan Harris, însă mă lovise paradox of choice) și îmi place vocea lui.
Audible UK – Amazon: 7.99 Lire / lună. Aplicația prin care “citesc” cărțile audio. Am o carte inclusă pe lună, îmi este suficient. (Citesc în paralel cărți fizice sau pe Kindle). Consum astfel în special biografiile.
Feedly: 289 lei / an. Aplicația de RSS feed pe care mă bazez pentru a rămâne la curent cu ce se publică online pe un blog sau un site, să fiu sigură că nu-mi scapă nimic și să nu depind de un algoritm care este schimbat constant.
Pocket: 32 lei / an. Este aplicația în care din 2013 îmi salvez articolele descoperite online și pe care nu vreau să le citesc pe loc. Le salvez pentru a le citi mai târziu și mi le afișează fără reclame, fără comentarii sau alte lucruri care-mi distrag atenția de la ce mă interesează de fapt. Le pot citi și offline și le salvez folosind taguri pentru a le putea găsi ușor ulterior.
Evernote: 99 lei / an. Aplicația în care-mi iau notițe digitale, pe care o folosesc de prin 2015.
LastPass: 175 lei / an. Aplicația pentru parole, pe care o folosesc din 2015. Nu știu cum am putut supraviețui înainte de ea.
BitDefender: 36 lei / an. Antivirusul pentru mobil.
Windows 10 Pro: 46 lei.
Google: 99 lei / an, 118 GB. Am tot felul de bonusuri fiindcă plătesc pentru extra spațiu încă din 2009.
Soundcloud: 55 lei / lună. Plătit pentru a avea podcastul hostat la o calitate bună.
LibSyn: 62 lei / lună. Plătit pentru distribuția podcastului.
Zoom: 242 lei. Plătit pentru workshopurile pe care le-am ținut.
Mailchimp: ~180 lei / lună. Softwareul prin care trimit newsletterul.
Spotify: 4.99 Euro / lună.
Netflix: 7.99 Euro / lună.
HBO Go: inclus la Digi. Aplicația mai slabă decât Netflix, dar selecția conținutului e mai pe gusturile mele.


7 Comments

  1. In loc de Evernote iti recomand Notion. E geniala aplicatia si foarte configurabila.

    Eu in loc de Last Pass folosesc Dashlane si nu simt nevoie de cont platit.

    Ia in considerare investitia intr-un NAS pentru ca ai vazut ca si Google mai pica. Asa vei avea propriul tau cloud limitat doar de capacitatea hardisk-urilor. Gasesti solutii la Synology.

    Pentru ca esti o persoana creativa iti recomand sa iei in considere hardware-ul (telefon+laptop) de la Apple. Nu o sa-ti para rau de investitie.

    Mult succes in anul nou!

    • Știu de Notion și Roam și toate astea din generația nouă, dar mi-e greu să mă mut după atâția ani petrecuți folosind Evernote. Ar trebui să se întâmple ceva foarte nasol ca să iau în considerare varianta să mă mut altundeva.

      Și la LastPass era ok varianta free, nici eu nu simțeam nevoia de upgrade, dar acum îl folosim în echipă. 1Password mai e foarte bun pentru așa ceva.

      Google mai pică, Amazon mai pică, ING mai pică… toate mai pică o dată la câțiva ani, mă aștept la asta. Momentan n-am lucruri atât de vitale ca să am nevoie de soluții de backup la cloud, pot s-o iau și mâine de la zero.

      Pot să fiu creativă și fără Apple, e ok happy Dacă făceam editare foto / video era altceva, dar nu e cazul. Iar la telefon îmi imaginez doar cum îl scap de pe munte din prima zi de folosit și îl sparg. Nu e pentru mine. Mai ales că și acum am un telefon mult prea performant pentru lucrurile la care-l folosesc ee (de asta scriam că iau în calcul varianta unui dumbphone.)

      Succes și ție! happy

  2. Nu m-am rabdat pana nu am calculat cat dai pe licente pe luna, in lei: 331.91 Lei, adica 3982 lei / an.

    • Dap, se adună. Nu le-am avut pe toate pe tot parcursul anului (Zoom, de ex, l-am luat de abia în toamnă), dar tot se adună. Eu mi le împart pe categorii, între chestii pentru muncă / promovare / content management – la care am nevoie să-mi scot cumva înapoi investiția, cele de cybersec – care sunt non-negociabile, respectiv cele pentru entertainment.

  3. Sunt curios de 2 chestii. Plătești abonamente la Evernote și la Mailchimp pentru că varianta plătită îti oferă o funcționalitate de care ai nevoie sau din principiul de a plătii pentru un serviciu pe care-l folosești? Între tocmai de Evernote și Mailchimp pentru că le folosesc pe ambele de ani buni, am avut abonamente în trecut, dar niciodată nu am găsit suficientă justificare pentru a le menține.
    PS: VERY impressive numbers! GG!

    • Am scris comentariul direct din peșteră…

    • La Mailchimp am depășit numărul de abonați din varianta free. Chiar dacă am dezabonat câteva sute de oameni care apăreau inactivi, tot se adună costurile (planul de pricing e direct proporțional cu cifra abonaților). Sincer, am început să mă uit după alternative, însă nu neapărat din rațiuni de bani. Am tot interacționat cu serviciul lor de customer support în ultima perioadă și n-a fost o experiență plăcută – iar ăsta e un criteriu non-negociabil pentru mine, de m-a făcut să mă întreb pentru ce plătesc atât.
      La Evernote a fost mai degrabă din rațiuni de responsabilizare. Tot testam zeci de aplicații de notițe, tot așteptam aplicația perfectă, până am realizat că nu există. Și am zis că dacă încep să plătesc una, oarecare, am mai mari șanse să mă țin de ea. A funcționat, am reușit să mă păcălesc singură happy Dar cred că aș putea trece înapoi la planul free.
      La Feedly și Pocket e mult mai clară situația, acolo pot să spun că le plătesc doar pentru a răsplăti cumva un serviciu pe care mă bazez și nu vreau să dispară. (mai ales după experiența Google Reader).

Leave a Reply to Silviu Cancel reply