Crossroads | Cristina’s Friday Read

Acest text a fost întâi trimis celor abonați la newsletterul meu, Cristina’s Friday Read. Dacă vrei să primești mai multe resurse de acest gen, te poți abona de aici.

Am visat ieri asta: am visat că merg prin pădure, pe un drum lat și bine bătătorit, împreună cu un grup mare de oameni. Adie o briză plăcută și, când ridic ochii, văd cerul senin și soarele care strălucește printre ramuri și frunze. Drumul e atât de sigur și previzibil încât cred că aș putea continua să merg pe el și cu ochii închiși.

La un moment dat, tot mergând pe acest drum aglomerat, observ cu coada ochiului o potecuță care cotește la dreapta, de abia vizibilă de pe drumul principal. Mă opresc și mă dau imediat pe margine, că nu vreau să încurc circulația celorlalți oameni care-și văd liniștiți de traseu, și mă uit lung la poteca asta. Mai că era să o ratez. Pare să fie cam beznă pe aici, așa că nu reușesc să văd prea departe. Nici nu văd pusă la intrare vreo plăcuță cu hartă sau instrucțiuni. Dar mă atrage și nu pot să nu mă întreb oare unde duce traseul ăsta.

Aș putea alege să rămân pe direcția inițială, pe drumul deja bătătorit, care este ușor și sigur. Dacă fac întotdeauna ceea ce am făcut dintotdeauna, voi primi totdeauna ceea ce am primit dintotdeauna.

Sau aș putea să mă las mânată de curiozitate și s-o apuc încet, cu pași mici, pe poteca asta îngustă și semi obscură. Chiar dacă nu există nicio garanție legată de unde m-ar duce.

S-ar putea să mă ducă fix pe vârful muntelui care se întrevede în zare. Sau poate duce spre mai multe vârfuri de escaladat și nu știu dacă am echipament potrivit pentru așa ceva. Poate dau de trunchiuri de copaci căzuți care blochează drumul, poate sunt râuri de trecut sau văi de traversat. Poate mă duce în Moria sau poate mă întâlnesc cu vreun urs. Există întotdeauna și posibilitatea să mă rătăcesc sau să obosesc și să nu ajung nicăieri. Și am dubii că aș mai reuși să mă întorc la drumul inițial.

Clar nu este un drum ușor, altfel ar fi fost ceva mai bătătorit și luminat. Și la fel de cert este că aș fi de zeci de ori mai singură decât dacă aș rămâne pe direcția principală.

Dar oare nu e mai importantă călătoria decât sosirea?

*

După cum presupun că ai observat, acest newsletter se schimbă constant fiindcă eu, la rândul meu, mă schimb. Ce scriam în urmă cu 4 ani nu mai are nicio legătură cu ce scriu acum și probabil că nu va avea nicio legătură cu ce voi scrie mâine.

Să nu-ți închipui că nu mă înspăimântă toate schimbările astea, mă înspăimântă chiar foarte tare. Însă aleg să le fac fiindcă am o frică și mai mare (și care le depășește pe toate celelalte): să nu ajung să mă întreb peste câteva zeci de ani „cum a fi fost dacă…„. Aleg s-o apuc pe un anumit traseu fiindcă altfel viața ar putea părea lipsită de sens. Este decizia mea personală și mi-o asum.

Există multe lucruri pe care le-am învățat până acum din călătorie și sunt fericită să împărtășesc în continuare din experiența mea. Poate îți place felul în care vorbesc despre calea pe care am ales-o, chiar dacă nu vei păși vreodată pe una asemănătoare sau poate nu vei păși până la capăt. Poate că nu vei avea timp sau nu vei vedea vreun scop în a face asta. Poate vei alege nici măcar să nu mă mai urmărești, fiindcă nu mai rezonezi cu lucrurile despre care scriu și ai alte nevoi. E ok.

Multă lume alege să rămână pe drumul principal, cel care este sigur – și nu văd nimic în neregulă cu asta, cât timp este asumată alegerea și nu este făcută pe pilot automat, din inerție.

Sunt recunoscătoare și mulțumesc pentru bucata de drum parcursă împreună.

În același timp, de abia aștept să vă cunosc mai bine pe voi, cei care alegeți să pășiți pe poteci neumblate.

– Cristina

Acest text a fost întâi trimis celor abonați la newsletterul meu, Cristina’s Friday Read. Dacă vrei să primești mai multe resurse de acest gen, te poți abona de aici.

VREI MAI MULT?

Completează formularul de mai jos și o să primești ceva nou de la mine din două în două vineri. Te poți dezabona oricând vrei.

PE ACEEAȘI TEMĂ

COMENTARII

Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.
You need to agree with the terms to proceed