UPDATE: Pe 8 martie, la 19:00, țin un meeting pe Zoom în care povestesc despre asta. Detalii și înscriere AICI.
Dacă te numeri printre cei abonați la newsletterul meu, atunci probabil știi deja că în fiecare lună îmi stabilesc o provocare mai mult sau mai puțin dementă sau un micro-obicei la care să lucrez. Provocarea mea pe luna februarie este să alerg 50 de minute în fiecare zi, timp de 28 de zile. „Cât de greu poate fi?”
Uite cum a mers până acum:
Resurse / oameni menționați / cameos:
– The Alchemist x Dilated Peoples – For the Record
– Seinfeld – Don’t Break the Chain
– Austin Kleon – 28 day challenge calendar
– Ceas Garmin fenix 6 Pro
– Podcast Tim Ferriss x Jerry Seinfeld
– David Goggins – Can’t Hurt Me
– Ryan Holiday
– Casey Neistat
– Marius Rusu
– Robert Hajnal
– Ergo.
Filmat de Yours Truly, editat în familie. Thx, Ergo! ????
Mai multe detalii aici.
TO BE CONTINUED.
P.S. Dacă vrei să te duci și mai în profunzime pe subiect, recomand și aceste două episoade de podcast înregistrate cu Andrei Roșca: unul din ianuarie, despre habits, și unul proaspăt lansat, despre productivitate.
5 comentarii. Leave new
primu
Tu, repede.
Mare grijă cu alergatul. In funcție și de structura genetică, poți sa alergi pana la 100 de ani sau poți să-ți distrugi genunchii la 45 de ani și “alte piese de articulații” necesare scumpelor piciorușe.
Alergatul nu este pentru oricine, oricum și oricând.
Cunosc persoane cu probleme mari de la alergatul performant „in tinerețe” cu alimentație nepotrivita și genetică probabil idem, cu operație, implanturi metalice complexe și costisitoare „la bătrânețe”
In timp ce pargurg cu bicicleta de oraș, savurând fiecare secundă și minut, îmi vine sa-i opresc pe unii oamenii care aleargă in parc, îmi vine sa le spun ca sunt și alte alternative pentru slăbit, (da, majoritatea aleargă pentru slăbit, mai putini pentru plăcerea de alergare), se vede pe fața lor că o fac “dintr-un fel de obligație”, aleargă de parcă sunt la un job sau cu o treabă de care abia așteaptă sa scape.
Îmi vine să le spun de alte sporturi și activități care nu distrug prețioasele articulațiile, despre alimentație aleasă cu sau fără nutriționist, alimentație combinată cu mișcare care poate fi făcută in camera de acasă, pe iarbă in parc sau la sala de sport, fără agitație, fără epuizare, chiar fără transpirație.
Nu știu cât de nocivă poate fi bicicleta plimbată la câteva zile prin parc sau pe lângă, știu sigur că alergatul l-aș face doar cu o strategie și analiza clară, poate cu instructor sau cu un prieten priceput.
Foarte rar ies la munte și cobor, cu cealaltă bicicleta de munte, fără grabă, cu atenție și bucurie in natură, aleile de munte din Sinaia sau Azuga.
La maratoanele de mountainbike am renunțat, și, dacă voi participa, o voi face pentru traseul organizat și voi ieși probabil, fericit, împreună cu cei de pe ultimele locuri
Nu voi mai participa ca sa ma dau mare și să arat oamenilor din jurul meu pe ce loc am ieșit, alergând ca un nebun, nevăzându nimic din traseu, fără sa apuc să mă bucur de natură, fără să mă bucur de traseu, de prezent, de mine.
Nu vreau sa mai arat ce tare și performant sunt eu și ce activitate cool am eu cu aceste maratoane.
La fel, cred, mulți care aleargă, o fac ca să se dea mari, să arate cât de mult aleargă, ce fizic binecuvântat și rezistent au ei, ce deosebiți sunt ei și ce slabă e majoritatea.
Așa făceam și eu, așa eram și eu, până am căzut zece metri în cap, cu bicicleta mea cool și scumpă.
Am avut noroc și nu am pățit nimic, spre deosebire de o fată „concurentă” luată de elicopterul smurd.
Atunci am avut o revelație și am zis: „fuc* fish” (o expresie dintr-un film al cărui nume nu-l mai găsesc).
Nu e nevoie să cadă și alții 10 metri în cap, luați de elicopter sau cu operații la genunchi de 150 de mii de dolari.
Nu mai vreau concurenți în activități sportive pentru amatori. Profesioniștii in sport pot fi numiți concurenți, eu vreau doar sa ma bucur de traseu, nu îmi mai pasă pe ce loc ies, locul meu e acolo unde trebuie să fie.
Fix de asta aveam nevoie! Nu, nu mă (re)apuc de alergat, momentan, daaaar… m-ai încărcat tare fain. În rest, ți se încarcă site-ul foarte-foarte repede! Adică incredibil de repede – aleargă și el!
[…] un nou obicei sau o nouă pasiune. Mă ține cât mă ține, apoi trec la următorul. Citind la Cristina despre planul ei de a-și face un obicei din a alerga zilnic, mi-am amintit de obiceiurile […]