Vrei să devii vegetarian? Citește asta înainte să renunți la carne

Într-una din diminețile trecute am luat metroul la ora de vârf și am asistat involuntar la conversația a două domnișoare. Erau colege de birou, se duceau împreună la muncă, iar una dintre ele îi povestea celeilalte despre cum vrea să fie mai sănătoasă, așa că a luat decizia să nu mai mănânce carne. Vorbea despre cum părinții ei nu o înțeleg, că probabil o să îi fie greu acasă de Crăciun, că nu știe de unde își va lua proteinele, dar că ea de fapt oricum nu e interesată să pună mușchi pe ea, că face cardio la sală… Toate astea în timp ce mușca dintr-o merdenea.

Nu ofer niciodată sfaturi nesolicitate, cred că este bine ca oamenii să învețe unele lucruri pe propria piele și să facă singuri greșeli. Dar, dacă cineva ar veni mâine la mine să-mi spună că vrea să renunțe la carne și mi-ar cere părerea, i-aș spune să nu facă asta.

Am mai bine de 8 ani de când am eliminat complet carnea din dietă, 8 ani de când analizele mele au început să iasă impecabil, și cu toate astea nu aș recomanda nimănui să devină vegetarian.

De ce?

1. Doar fiindcă unele lucruri sunt corelate nu înseamnă că există o cauzalitate. Dacă elimini complet carnea nu înseamnă că vei fi mai sănătos sau mai slab. Există oameni slabi și care nu sunt deloc sănătoși, la fel cum sunt atâția sănătoși și care consumă carne.

2. Tot vegetarieni sunt și cei care bagă în fiecare zi cartofi prăjiți cu brânză, o tonă de pâine și juma de litru de suc. Cartofii ăia pot fi BIO, brânza poate fi LOW FAT, pâinea poate fi integrală, sucul poate fi ZERO SUGAR… Sunt ei mai sănătoși decât cei care consumă carne?

3. Nu toată carnea este egală. Sub umbrela “carne” putem vorbi și despre carne pe grătar, carne la cuptor, carne prăjită, carne în pesmet. Mușchi, organe, mezeluri. Carne din surse ok sau carnea unor animale chinuite, crescute la bec, pe 5 cm², umflate cu tot felul de hormoni și medicamente. Carne poate însemna pește, fructe de mare, curcan, pui, porc, vită. Carne poate însemna că mănânci niște porții uriașe, la fiecare masă, sau mănânci poate în weekend, o porție cât podul palmei.

4. Carnea e doar o mică parte din dieta modernă. Există nenumărate alimente pe care bunicile noastre nu le-ar fi considerat mâncare adevărată. Mă refer la cele ultra-procesate / rafinate care conțin ingrediente care habar n-avem ce înseamnă sau nu știm să le citim. Toate dulciurile, produsele de patiserie, sucurile acidulate – cu sau fără zahăr etc. Doar fiindcă nu conțin carne nu înseamnă că ar fi OK pentru corpul nostru.

5. Asta cu proteinele din carne și mușchii e un mit. Doar fiindcă renunți complet la carne (sau chiar și la ovo-lacto) nu înseamnă că vei rămâne fără mușchi. România are un campion național la culturism care e vegan (Marius Mitrache). Este plină lumea de exemple de atleți de anduranță care sunt vegani, unii din ei chiar de zeci de ani (primele două exemple care-mi vin în minte: Andrei Roșu – de la noi, Scott Jurek – de afară). De unde-și iau proteinele oamenii ăștia?

Evident, există mai multe motive pentru care cineva ar putea renunța la carne. Unii renunță din motive de sănătate, fiindcă vor să trăiască mai mult, pe când alții renunță fiindcă vor să slăbească sau din motive etice/morale (cum este cazul lui Deliric, care a renunțat în urmă cu 8-9 ani).

“Nicio masă fără carne”, “nu te ridici până nu termini tot din farfurie”, “cum să nu mănânci carne, păi și proteina, păi o să devii anemică”… Toate aceste presiuni sociale m-au influențat până într-un anumit punct.

Renunțarea la carne a pornit, în cazul meu, doar ca un mic experiment. Nu mi-a plăcut niciodată gustul (părinții mei au nenumărate povești de când eram mică și se luptau cu mine ca să mănânc) și, mai important de atât, simțeam că îmi face rău fizic. După încă un episod în care am mâncat carne și mi-a fost extrem de rău, am zis să iau o pauză de o săptămână, să văd cum mă simt. Acea săptămână a început pe 31 august 2011 și încă nu s-a încheiat, fiindcă am observat că mă simt mult mai bine când nu consum carne.

În tot timpul ăsta am vorbit cu medici, nutriționiști, atleți de performanță, am testat, am ascultat ce-mi spune corpul, am citit nenumărate cărți de biologie/nutriție (scrise de medici care lucrează de zeci de ani cu pacienți, nu de vedete/influenkeri) și, în general, am devenit mult mai conștientă de micro-deciziile pe care le iau și cum îmi afectează sănătatea.

Da, au început să-mi iasă bine analizele după 2011, înainte aveam tot felul de probleme de sănătate, dar în anii ăștia au fost multe schimbări:
– Am introdus mult mai multe alimente neprocesate, “whole foods”, și evit orice conține o listă lungă de ingrediente care nu știu ce înseamnă. Folosesc MyFitnessPal (1317 days streak) ca să am grijă să n-o iau pe arătură, dar și fiindcă îmi place să am suficiente date pe care să-mi bazez deciziile pe care le iau.
– Am încetat să mai consum alcool, sucuri, zahăr, produse de patiserie/pâine. Pe unele le-am eliminat complet, pe altele le-am redus considerabil sau am introdus niște reguli pentru când îmi permit să le consum, pe altele oricum nu le consumam că nu prea-mi plăceau.
– Acum sunt în pat la 11 seara, înainte mă duceam la somn după ce răsărea soarele (somnul e underrated).
– Acum nu mă mai forțez să mănânc dimineața dacă nu mi-e foame și pot spune că sunt pe intermittent fasting (oare de ce a bubuit obezitatea de când au fost introduse recomandările cu 3 mese și x gustări/gustărici pe zi, respectiv “grăsimea e rea, bagă cereale”?).
– Acum fac sport și, chiar și când nu fac, tot merg cel puțin 10 km pe jos în fiecare zi (mersul pe jos e underrated!), pe când înainte eram o sedentară care conducea sute de kilometri pe zi sau stătea blocată pe scaunul calculatorului de când făcea ochi până se ducea la somn.

În ce măsură pot atribui faptul că mă simt mai bine fizic la 30+ decât mă simțeam la 20 deciziei că am eliminat carnea din dietă? Dar obiceiurilor menționate mai sus? Dar oare cât au influențat factorii psihologici, oamenii din jur, stresul, relațiile mult mai de calitate? Nu știu. Poate chiar o să revin la un moment dat asupra acestei decizii.

Indiferent dacă vrei sau nu să renunți la carne, am vrut doar să-ți aduc în atenție toate aceste întrebări și mă poți contacta dacă dorești surse de documentare (medici, nutriționiști, cărți etc). Și nu uita că să îți permiți să renunți la carne în ziua de azi și s-o faci într-un mod sănătos, bine documentat, este un lux și un privilegiu.

p.s. tot pe tema asta, dr. Peter Attia a trimis ieri un newsletter foarte bun în care vorbește despre cauzalitatea vegan/vegetarian-sănătate:

“Vegans and vegetarians are probably some of the most health-conscious people on the planet. This also means that when you compare these people to the general U.S. population, avoiding meat is but one of a myriad of differences between them. Observing differences in health outcomes is relatively easy. Determining the cause of those differences is virtually impossible. “ (citește-l aici pe tot)

Foto credit: George Noroc / PORC


1 Comment

  1. Imi place articolul, este chiar la obiect !
    Din pacate majoritatea oamenilor aleg sa puna pe ultimul loc un argument care pt mine este CEL mai important; Suferinta fara de limite a TUTUROR animalelor care sunt omorate pt ca noi sa mancam carne; Am evoluat ca si specie, ar fi momentul sa devenim mai blanzi si sa nu mai omoram…simplu!

Leave a Reply