„The neural and biological benefits best documented by sound science are not necessarily the ones we hear about in the press, on Facebook, or from email marketing blasts.„ (Richard Davidson & Daniel Goleman @ The Science of Meditation)
În ultimii ani m-am dus în profunzime pe subiectul meditației, mai exact pe știința pe care se bazează meditația – fără vreo legătură cu zona spirituală.
Vremurile în care trăim sunt marcate de o revoluție științifică în zona de sănătate, cum să ne prelungim viața și să și îmbunătățim calitatea ei la vârste înaintate – fiindcă degeaba trăim mai mult dacă ne pierdem independența și nu putem să ne bucurăm de acei ani.
Se pune din ce în ce mai mult accent pe schimbarea comportamentului: reglarea somnului (despre care am tot scris în trecut), fasting – adică postul – când nu mâncăm, sport – cum și ce tip de mișcare facem, expunerea la lumină naturală, timp petrecut în natură șamd. Lucruri precum suplimentele, medicamentele și intervențiile folosind dispozitive tehnologice au căzut pe următoarele locuri ca prioritate, fiind mai puțin eficiente decât schimbările comportamentale.
Este clar că meditația poate avea niște beneficii incredibile pentru sănătate (corp + minte) dar, cu toate astea, studiile făcute au fost exagerate și folosite în marketing de toate businessurile apărute în zona de wellbeing și mindfulness.
Printre altele, s-a vehiculat că meditația ne-ar ajuta cu următoarele:
- Ar reduce tensiunea
- Vindecă bolile auto-imune, cancerul, diabetul, Alzheimer
- Întărește sistemul imunitar
- Încetinește îmbătrânirea și atrofia circuitelor neuronale
- Ajută în tratamentul pentru ADHD, PTSD, probleme digestive, astm
- Rezolvă dependențele de alcool, tutun
- Căderea și albirea părului, acnee
- Insomnia
Putem căuta pe Google după orice problemă sau boală care ne vine în minte și sigur o să găsim ceva studii care spun că meditația o vindecă, exact ca o baghetă magică.
Cartea The Science of Meditation scrisă de Richard Davidson și Daniel Goleman face lumină pe tema asta și este una dintre cele mai bune pe care le-am citit despre știința din spatele meditației (și am citit câteva zeci).
Psihologi și neurocercetători, Goleman și Davidson au studiat meditația timp de câteva zeci de ani (începând cu anii ’70) și efectele ei asupra corpului. Ei au vrut să vadă concret beneficiile și schimbările neuronale atât la oameni care sunt începători – de abia s-au apucat de meditație și nu au nici 100 de ore de experiență, cât și la yoghini, unde meditația face parte din stilul de viață și au adunate zeci de mii de ore de meditație.
Cartea lor este un meta-studiu al studiilor despre meditație și este un ghid pentru a înțelege cercetările care stau în picioare versus cele care încă nu sunt solide – s-ar putea să fie la o analiză mai atentă, dar dovezile care există în acest moment nu sunt clare.
Câteva lucruri care sunt în neregulă cu studiile legate de meditație:
1. Multe din studiile făcute pe meditație – și în psihologie în general – se bazează pe soft metrics, adică lucrează cu percepția oamenilor și raportările proprii. Oamenii își dau ei singuri note referitoare la ce simt și cum se comportă. Nu e nimic în neregulă cu asta, pentru că până la urmă percepția noastră este extrem de importantă, doar că avem nevoie să conștientizăm că poate să fie ușor influențată. Percepția depinde de starea de moment, de conexiunea cu instructorul care face parte dintr-un studiu, de legăturile sociale din acel grup sau din bula socială etc. Prin comparație, alți cercetători au încercat să măsoare hard metrics precum activitatea cerebrală / EEG, pulsul, transpirația etc.
Ca să dau un alt exemplu aici: a circulat recent un mare studiu făcut de o mare universitate din lume care arăta că „nu există legătură între timpul petrecut online, tehnologie și depresie la adolescenți”. Doar că există o mică diferență de nuanță între formularea „nu există legătură” și „nu există date că ar exista vreo legătură”. Acel studiu este de fapt o analiză a unor date adunate prin chestionare care se dau periodic elevilor din UK și SUA. Mai exact, niște elevi primesc o foaie cu niște întrebări legate de emoțiile lor și se evaluează singuri. Chestii de genul pe o scală de la 1 la 5, cât de des li se pare că viața n-are niciun sens sau dacă s-au gândit să se sinucidă. M-aș întreba cât de sinceri sunt niște adolescenți când răspund la astfel de întrebări puse de niște autorități, la o vârstă la care creierul default este să fie „ei împotriva sistemului” și cât de precise pot să fie acele răspunsuri. Sunt niște biasuri care afectează serios rezultatele – chestii spuse chiar de autorii studiului, dar care nu au ajuns în presă (de asta îmi place să citesc singură toate aceste studii mediatizate). Mă rog, și n-aș scoate din vedere nici faptul că big tech au investit milioane de lire în cei care au făcut studiul, un alt potențial bias.
2. Studiile acelea nu obișnuiesc să fie reproduse de alți cercetători – nici în meditație, nici în psihologie în general. Doar câteva ajung să fie reproduse și asta fiindcă industria favorizează munca originală. Însă fix de asta ar avea nevoie știința, de oameni care să nu creadă pe cuvânt rezultatele altor cercetători și să le copieze studiile, pentru a le demonstra sau infirma.
Este motivul pentru care în zona de dezvoltare personală circulă multe studii și „adevăruri”, deși ulterior s-a demonstrat că nu pot fi reproduse, precum The Marshmallow Test sau Stanford Prison Experiment.
3. Oamenii de știință rareori publică studiile în urma cărora nu au obținut rezultate importante – deși chiar și lipsa unor descoperiri are o importanță!
4. Multe studii psihologice sunt făcute pe subiecte din grupul cunoscut drept WEIRD, adică: White, Educated, from Industrialized, Rich, Democratic countries. Și în general participă studenți care au nevoie de asta pentru credite la școală.
De asemenea, cele mai multe studii sunt făcute pe bărbați și nu pe femei – până în anii ’90 nu se făceau deloc studii pe femei, deoarece „stricau studiile” cu fluctuațiile hormonale.
5. Foarte mulți din cei care studiază meditația meditează ei înșiși, ceea ce poate duce la niște biasuri – chiar și inconștiente. Își doresc să demonstreze că există niște rezultate, fiindcă altfel ar fi o dovadă împotriva unui lucru care face parte din identitatea lor.
6. Efectul placebo: Mulți care încep să mediteze raportează că se simt relaxați și mai puțin stresați – dar este posibil să fie și fiindcă se aștepte să funcționeze astfel, fiindcă aceste auto-raportări apar mai devreme la ei decât în măsurătorile activității creierului. (Asta nu înseamnă că efectul placebo n-ar funcționa.)
7. Corelația nu e cauzalitate, iar lipsa dovezilor nu este același lucru cu absența dovezilor. Simpla constatare că niște persoane practică un tip de meditație și că raportează îmbunătățiri în starea lor nu înseamnă că automat că acest lucru se datorează meditației – sau doar meditației.
S-au făcut multe studii în care a fost amestecată meditația cu sportul, nutriția și altele – și atunci nu ai cum să discerni care au fost factorii care au dus la acele beneficii. Probabil toți au jucat un rol, dar e nevoie să știm exact cât de mult a contat fiecare.
Unele beneficii din toate studiile făcute s-ar putea să reziste viitoarelor analize, altele nu.
Dacă vrei să afli mai multe despre subiect, îți recomand să dai play la episodul de podcast pe care l-am înregistrat împreună cu Andrei Roșca. Este despre știința din spatele meditației și disecăm cartea The Science of Meditation (denumită și Altered Traits), a lui Richard Davidson și Daniel Goleman.
Vorbim despre experiența noastră cu meditația, cum ne-am format acest obicei, ce ne-a convins, știința și preconcepțiile din spatele meditației, ce spun cercetările actuale despre efectele ei, neuroplasticitate și cum ne schimbă în timp, când am putea începe să vedem beneficii, cum diferă în funcție de tipurile de meditație, dar și pericolul hiperbolizării și marketingului.
Ne asculți aici:
S-ar putea să te ajute și aceste două articole pe care le-am publicat în urmă cu câteva luni – în caz că ți-au scăpat:
Dacă ai aflat ceva interesant, m-ar ajuta să lași un comentariu mai jos sau să dai share – fie pe social media, fie să-l trimiți prietenilor, oricum ți-e la îndemână. Mulțumesc!
1 comentariu. Leave new
[…] Book-talk Andrei & Cristina: Despre știința din spatele meditației (podcast) […]