Cluburile sunt pentru mine cam ce e Craciunul pentru Grinch: nu le suport, le evit cu orice pret, ma deprima complet. Indiferent daca tre sa merg la vreo petrecere, concert, eveniment corporatist sau doar de dragul de a dansa.
Experienta mea fericita cu cluburile se rezuma la primii ani de liceu, pe cand dansam pana dimineata in Blue si Helios – doua cluburi minuscule care organizau seri hip-hop si mergeam impreuna cu colegii de liceu. Au trecut 10 ani de atunci, intre timp m-am maturizat (sau mi-am luat fitze’n cap, depinde de cine ma judeca) si am ajuns sa am un job care ma plimba prin toate cluburile posibile din tara asta. Deci sa mai ajung in cluburi si in timpul meu liber, de buna voie si nesilita de nimeni? Imi pare rau, dar n-o sa se intample. Prefer sa stau acasa in pijama si sa citesc, sa ma uit la seriale, sa lucrez sau sa nu fac absolut nimic. Sau sa ma plimb cu masina singura, de nebuna, pan la Ploiesti, Pitesti, Constanta, Buzau sau Giurgiu… exista destule variante de unde sa aleg.
Sa iau pe rand principalele motive pentru care fug de cluburi:
1. Fumul. Fiindca nu-mi place sa-mi miroasa hainele, pielea si parul ca si cum as fi putrezit intr-o scrumiera. Fiindca incep sa plang de fiecare data cand dau de prea mult fum. Fiindca dupa ultima iesire „imbalsamata” mi s-a spart un vas de sange si am avut un ochi rosu fix in ajun de Revelion, de parca m-as fi pregatit de un casting pentru filme cu vampiri. Fiindca nu ma intereseaza cat costa investitia intr-un sistem bun de aerisire sau cat mai dureaza pana se va implementa (si respecta) si la noi legea care interzice fumatul in cluburi.
2. Oamenii beti. Galeriile foto de pe site-ul asta sunt bune de exemplificat. De corporatisti sau adolescenti nu ma leg acum, ca’s inocenti cand beau, insa exista doua categorii care ma afecteaza direct: cocalarii si pitzipoancele. Am „norocul” de a fi magnet de specimene dubioase, nu pot sta singura nici macar o secunda ca sigur se leaga cineva de mine in incercarea de a…whatever. Si-mi strica starea instantaneu. Fiind foarte independenta de fel, mi se pare aiurea sa fiu nevoita sa ma plimb cu „bodyguard” dupa mine doar pentru a evita interactiuni neplacute. Cat despre pitzi, vreau in primul rand sa spun ca femeile bete mi se par extrem de penibile. Pitzipoancele bete, machiate strident si cocotate pe tocuri -> culmea penibilului. Si absolut toate au talentul de a ma calca pe picioare sau de a intra in mine (fara sa-si ceara scuze, ca de obicei sunt atat de deshidratate de alcool ca nici nu-si dau seama ca au lovit pe cineva).
P.S. apropo de asta, sper ca stiti toti ce tre sa spuneti cand va ofera un necunoscut de baut.
3. Muzica. Aici e simplu de inteles: e data excesiv de tare, de nu-ti mai auzi propriile ganduri, si sunt prea putini dji care sa bage muzica aia care-mi place mie. In cele mai multe cazuri ma zgarie pe creier.
4. Barul. Si aici e simplu: comisioane exagerate pentru bauturi extra diluate. Plus ca nu inteleg placerea de a arunca cu servetele „fara numar” in oameni (obicei care ma duce cu gandul direct la lautari).
5. Toaletele. Presupun ca e in stransa legatura cu ce ziceam la punctul 2, ca se transforma pe parcursul noptii in niste cocine de …scroafe (n-am idee cum e la barbati, dar cele mai finute specii de pe pamant reusesc sa lase in urma lor un maxim jeg). N-o sa intru in detalii. Le evit cat pot de mult, ca sa nu mi se faca rau.
Deci da, puteti spune ca am fitze sau ca m-am bosorogit sau ce vreti voi, dar pur si simplu voi prefera intotdeauna o iesire oriunde pot discuta linistita cu cei din jur, fara sa ma inec intr-un ocean de fum. Si ma bucur ca nu sunt singura.
Love,
Just Another Party Pooper.
P.S. poza de la inceputul articolului am salvat-o prin vara de pe un site cu poze de la petreceri, insa nu imi aduc aminte exact care pentru a da credit – dac-o recunoasteti, let me know pentru a completa
UPDATE: Mi se sopteste in casca: poza este de la petrecerea Good Life @ The Ark.
48 de comentarii. Leave new
Era un singur club in Bucuresti cu muzica buna(hip-hop si rnb), oameni civilizati (erau foarte multi negri, probabil d-asta) si atmosfera ok, dar nu mai exista. Vorbesc despre Malibu, cand avea locatia in Piata Amzei
Un articol 100 % realist.
A fost foarte tare clubul Malibu.
Da , foarte bun articolul . Cum adica a fost ? Nu mai exista Malibu ? Am fost o singura data acolo la o aniversare si a fost minunat tot ce s-a intamplat acolo .
S-a mutat pe la Obor si nu mai respecta conduita rap care l-a facut consacat.
Locatia din Amzei, teatrul Ion Creanga era perfecta pentru un club cu tematica hip-hop
Am impresia ca reconditioneaza teatrul si de asta au fost nevoiti sa se mute. Am mai trecut si la Obor, pe vremea cand erau petrecerile/concertele organizate de Agresiv, dar e dubioasa zona.
Subscriu de pe partea mea de muzică şi gândire, unde lucrurile stau exact la fel, minus partea cu agăţatul, că nu e cazul. Mă duc pentru lucrurile pe care le fac, dar în unele locuri cu greu găsesc curajul de a intra
Să citească asta și femeile care trăgeau de mine sâmbătă să facem bar hopping!
100% de acord, si fumul era deranjant cum spui tu inclusiv cand eram si eu fumator
si pot sa zic ca la baieti la toaleta e exact ca la tele inseamna
Un material bun pe tema asta, asemanator cu articolul tau Jim Jefferies: „If you’re over 25 and you go to clubs you are a d**k”
Se pare ca de la o anumita varsta puburile sunt mai interesante
Enjoy: http://www.youtube.com/watch?v=1XG-_PNS2sQ
tocmai am implinit 25. Deci asta era explicatia.
e o diferenta intre Pub si Club!
cat despre articol, cat se poate de realist.
Uite armata de cretini cu pahare langa prize, playere si mixer.
Iar tipii ăia doi care se țin în brațe sunt dubios de amuzați
Sunt dubiosi.
total de acord cu toate punctele enumerate de tine . imi pere cheful doar reamintindu-mi atitudinea unor specimene lipsite de orice urma de bun simt. anyway. keep up the good work.
Sunt unele cluburi unde se intampla putine din inconvenientele mai sus mentionate si alea nu sunt player,boa,bamboo,gaga etc.Fum este si va fi mereu , la fel si haosu de la toalete dar poti evita lautareala cu servetele si pitipoancele bete. Totul pleaca de la muzica!
Generalizările sunt periculoase, mai ales când tinzi să le exprimi pornind de la câteva exemple (proaste) de cluburi din București. E ca și cum ai spune că mâncarea e nesănătoasă doar pentru că tu mănânci doar la Mec și KFC. Altfel, ai dreptate, cu vârsta ți se ia de clubăreală, e autoconservare.
Maria, cred ca ai sarit peste partea din
primulal doilea paragraf in care spuneam ca, prin jobul pe care-l am, merg constant in toate cluburile posibile din tara asta. Numai anul trecut am facut 33.000 de km.Ma regasesc in acest articol. Am fost invitat de foarte multe ori de prieteni in diferite cluburi ale Pitestiului, dar am refuzat politicos invitatia din pricina punctului 1, 2 si 3 cu accentul in principal pe punctul 3. Din tot orasul meu natal ma simt bine intr-un singur club si acela de rock, dnb, dubstep, raggae. Nu suport sa merg in cluburile unde se prezinta toti „fitzoshii” cu „bemveuri”, unde clubul de dance se imbarliga cu cel de manele si unde scandalurile si amenintarile la iesire sunt inevitabile. Prefer sa stau acasa in astfel de circumstante.
Asculta tot albumul good kid m.a.a. city !!!!
Ascultat.
Am aflat recent de unde vine vaza cu șervețelele. În străinătate, sunt cluburi care vând pachete de șervețele (ca alea de 50 de bani de la noi) parfumate cu 100 EUR pachetul. Și lumea le cumpără și le aruncă în public. Ca să arate că au bani.
Mai departe e ca vorba aia: ‘monkey see, monkey doo’. Doar că se implementează cu șervețelele gratis de la noi.
De fapt, in Cipru si Grecia e un obicei prin buzouki (localuri cu muzica traditionala) sa spargi pahare si sa arunci cu servetele. Si servetelele sunt oferite de clubul respectiv si sunt oarecare. Tin sa mentionez ca trebuie sa fii foarte abil sa nu-ti rupi gatul sau sa te tai dupa asemenea evenimente.
Bogdan, din ce inteleg, la noi, in insorita Mamaia (unde n-am mai calcat din neolitic) exista un club ,,de fite” unde de asemenea cumperi servetelele pe bani grei…
Foarte corect spus tot.
Umblau o serie de citate (apropo de cluburi) de genul: Nu poti scutura un copac plin de prosti si sa te astepti sa cada un destept. E o varsta la care crede lumea ca e ceva si de capul cluburilor, ca poti gasi ceva interesant acolo, alcoolicii, da , gasesc…. restul trec peste sau … nu.
Sau bancul asta, via Carmen Albisteanu (am dat link la finalul articolului): „Cu ce te imbraci cand mergi in clubul X? Cu hainele pe care trebuie sa le speli.„
Sunt total de aceeasi parere cu tine. mai ales dupa ce incepi sa lucrezi zi de zi in cluburi, nu sa te distrezi in cluburi, acel loc ti se pare infect, asta si din cauza ca odata cu obisnuinta pretentiile tale cresc. Este normal, zic eu, ca in situatia ta sa avem aceeasi parere. Sincer, in momentul de fata mi se pare mult mai ok sa ma duc la baut un pahar de vin fiert intr-un pub decat sa-mi detest capul dupa cateva ore de stat in club.
Inteleg de ce a castigat Kendrick Lamar premiul „BET Lyricist of the YEAR” cu piesa „swimming pools”, dar nu iti inteleg postul de mai sus deloc. Suna-ma sa mai vorbim. P.S.: a fost foarte tare BET Awards 2012.
Cristian, cui este adresat comentariul tau? Ca sunt sigura ca nu mie.
Cu siguranta tie, Cristina. In viata trebuie sa incerci cate putin din toate. Parca asa era o vorba. Cred ca exagerezi (extrem de mult) in cele 5 puncte ale postului tau, ori esti tu o fata prea finuta si prea delicata pentru a iesi in cluburi. P.S.: N-am nici macar un apel pierdut. Te-am pupat!
TU CHIAR CREZI ca o sa te sune?!?!? ))))))))
Da. Doar ca mai dureaza un pic pana face rost de numarul meu.
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=vsdLE_bgM3I
Dap. Cred ca mai dureaza. O viata )))))
Total de acord cu tine!
1. Fumul
2. Cocalarismul
3. Adaosul
4. Scrumiera
Cam asta e clasamentul
yup, yup! ai facut rezumat
Adevărat zici despre fumul de țigară. Nici eu nu sunt de acord cu fumatul în locurile publice(așa cum se întâmplă în unele state europene civilizate, se pare că e un cuvânt mult prea „greu de pronunțat” la noi). Cu oamenii beți și pițipoancele chiar nu ai ce face. Dai de ei fără să vrei.
Înseamnă că eu, care nu am fost într-un club în viaţa mea, sunt un om fericit!
Și eu m-am săturat de cluburi și discoteci, este un defect profesional până la urmă…
Iar fumul, oh my God, fumul din cluburile/restaurantele/localurile românești!!!! Why oh Why!?!?
Clar… ai/am îmbătrânit și claaaar ne-am fițoșit!
Mare dreptate ai cristina , eu am gasit o explicatie la toate cele punctate de tine nu mai vrem sa fim luati la misto pe banii nostrii si pe sanatatea noastra
[…] citit ieri un articol care m-a făcut să mă gândesc și eu la chestiile care nu-mi plac la cluburi. Și mi-am dat […]
Am zis ca mie mi s-a urcat maturitatea la cap dar se pare ca nu e asa. Am avut perioada mea de cluburi, prin facultate mergeam intr-un club in Constanta care se numea Domino, nimeni nu se imbraca de fite si nici nu erau asa-zisele pitzi pe acolo. Parca nu era asa fum pe vremea aia si se asculta muzica buna de toate genurile fara manele sau alte tampenii de bumti-bumti.
In Bucuresti am fost prin cateva cluburi cu diferite ocazii, aniversari, evenimente, etc. dar nu am mai iesit in club ca pe vremuri de mai bine de 7 ani. Dupa 22 de ani mi s-a luat, peste tot gaseam fum si muzica de proasta calitate, asa ca m-am lasat. M-am apucat de mers la concerte atunci cand vreau sa ascult muzica buna. Si aici, prefer festivalurile in aer liber, concertele din cluburi le suport doar pt muzica, in rest…nu ma atrage nimic in mod special…
[…] Pyuric scrie rar pe blog, dar acum vine cu un articol mai intim – De ce nu merg în cluburi […]
[…] De ce nu merg în cluburi – pentru că e prea mult fum, muzica e proastă și nu mă distrez. Da, și eu am aceleași motive. […]
Mi-am adus aminte de vremea studentiei, cand stateam la camin.
Intr-adevar, iesi din club pe 5 carari si mirosind a scrumiera. Odata ma intorceam din club cu 2 vecine de palier… eram afumati la propriu si la figurat si, cand am ajuns la camerele noastre, mi s-a nazarit sa le spun ca trebuie sa facem dus impreuna ca sa iasa fumul din noi. Si am facut
[…] au revenit cu o temă dragă mie: cluburile. Ultimul articol citit pe tema asta a fost cel al lui Pyuric. Cred că John și colegii expun în imagine cam ce a vrut ea să […]
Mergi în cluburi și discoteci până la o anumită vârstă, până te coci la minte! Sau.. dacă faci parte din clasa oamenilor care dețin BMW cu genți Versace, cu care claxonezi domnișoarele când ieși în oraș (ascultând manele la maxim), sau porți un lanț la gât DG.. și lista poate continua, mergi și la 40-50 de anișori, că nah.. ce să faci? Atât te duce mintea!!!
Sunt satul de cluburile de la noi…si ii invidiez pe cei din strainatate acolo, este o alta mentalitate, nu se sta pe fotolii si se uita ca snobii unii la altii si judeca cum danseaza x si y, si ce tinuta a ales y in seara aceea, nu se uita urat daca din greseala ii calci sau sa te ameninte ca te-ai uitat la „strungarita” care ii tine companie si a agatat-o la bar cu o cutie de fanta la cutie…”sanchi” si cu pai. Oamenii „dincolo” stiu sa se distreze…poate cu timpul usor…usor se mai schimba mentalitatea si pe la noi.Dar cand?! Excelent articol, reflecta realitatea.