Acest text a fost întâi trimis celor abonați la newsletterul meu, Cristina’s Friday Read. Dacă vrei să primești mai multe resurse de acest gen, te poți abona de aici.
Absolut toată lumea în jur pare că are viața în ordine și totul le vine atât de ușor. Nu sunt stresați, nu sunt anxioși, totul este exact așa cum își doresc.
În tot timpul ăsta, noi ne apucăm de Yoga și bifăm zilnic câte o sesiune. Ne apucăm de alergat și facem semimaratoane și maratoane pe munte. Sau mergem zilnic pe jos măcar 13,000 de pași. Ne ducem la crossfit și ridicăm greutăți. Învățăm NLP și CBT de pe un curs pe Udemy și ne facem exercițiile zilnic. Mergem la terapie. Bem ceai verde în fiecare zi și căutăm o sursă sustenabilă pentru el. Ne luăm un purificator de aer și ne crizăm când citim ce ne zice aplicația despre calitatea aerului pe care-l respirăm. Ne uităm la videouri pe YouTube care ne învață cum să respirăm. Ne luăm ore la flotation tanks cu sare Epson. Ținem jurnal în fiecare zi. Ținem o listă a recunoștinței. Ne apucăm și de un bullet journal, că poate ăla e cheia. Sau 5-minute journal. Citim toți stoicii, și pe cei moderni, și pe cei originali, și pe urmă-i recitim, că sigur ne-a scăpat nouă ceva. Ne luăm cel mai scump ceas sport pe care-l găsim pe piață, dar să arate și bine în același timp. Începem să studiem nutriția, să monitorizăm tot ce mâncăm cu MyFitnessPal. Devenim vegetarieni, pe urmă pescetariani, pe urmă aflăm că Steve Jobs a fost pescetarian, trecem la veganism, ne cad părul și unghiile și nu mai avem energie, așa că schimbăm cu keto. Devorăm toate episoadele din podcasturile lui Joe Rogan, Ferriss și Petter Attia cu invitați medici specializați în autofagie și fasting și încercăm și noi din toate acele tehnici, iar pe urmă împărtășim cu oameni pe Reddit tot ce am învățat. Încercăm să găsim niște shamani care să nu fie șarlatani ca să experimentăm și noi ayahuasca. Ne închidem telefonul peste noapte în al treilea sertar din bucătărie, ca să evităm lumina albastră. Studiem feng shui și ne redecorăm dormitorul după acele principii. Ne îndrăgostim de Marie Kondo, aruncăm tot ce nu ne aduce fericire, după care ne dăm seama că e o prostie și începem să cumpărăm din nou din acele obiecte. Studiem cărți de zen. Împreună cu psihologul căutăm motive pentru care viața noastră de acum este atât de varză și sigur este vina vreunui factor din copilărie! Luăm suplimente cu vitamina D, B12 și magneziu. Mâncăm doar supă de varză. Facem un exercițiu de vizualizare și scriem 10 foi de mână despre cum ne dorim să arate viața noastră peste 10 ani. Începem să facem duș doar cu apă rece (și nu fiindcă vrea Firea așa). Eliminăm produsele cosmetice cu sulfați, silicon sau orice nu e natural și din plante. Începem să lucrăm cu un coach. Mergem la saună. Ne închidem contul de Facebook. Începem certificarea de la PrecisionNutrition. Luăm tot felul de săruri în care să facem baie. Ne gândim să ne mutăm la țară și ne relaxăm uitându-ne la videouri cu oameni care s-au mutat și își construiesc / repară propriile lucruri prin curte. Îl citim pe Freud. Îl descoperim pe Jordan Peterson și ne uităm la toate cursurile lui. Pe urmă Sapolsky. Ne înscriem la încă un curs. Luăm suplimente de ADHD care să ne ajute să ne concentrăm mai bine. Ne luăm o mantră pentru meditație și o repetăm în gând. Cumpărăm un aparat de zgomot alb care să ne ajute să dormim mai bine. Punem bandă peste toate becurile cu led care clipocesc prin dormitor noaptea, să avem beznă complet. Ne abonăm la încă un newsletter de dezvoltare personală. Ne mai dăm o comandă de cărți de pe Amazon, în speranța că următoarea carte ne va da niște răspunsuri pe care le căutam.
Nu suntem noi nebuni, nu suntem nici singurii din lume care n-am găsit răspunsuri, la care încă n-a ajuns vreun mare secret. Absolut toată lumea din jur este prinsă în propria cursă pentru a afla răspunsuri la întrebările proprii, toți caută soluția salvatoare. Nu e nimeni atent la ce faci tu fiindcă toți ceilalți sunt prea ocupați cu viața lor, cu ce e în neregulă la ei, cu propriile frici. Și e mai bine așa, fiindcă opusul este să fie convinși că ei deja au toate răspunsurile, ei știu totul și nu mai au nevoie să învețe nimic, și vor fi înghițiți de propriul ego.
*
Știu că newsletterul de azi este complet diferit de cele cu care te-am obișnuit în ultimii ani. Am simțit nevoia să dau acest reminder să nu ne luăm prea tare în serios. Nici pe mine, nici lucrurile pe care le scriu aici în newsletter sau pe blog, nici toate cărțile sau podcasturile pe care le-am recomandat între timp. 
Avem așteptarea că următorul lucru pe care-l vom încerca, îl vom citi sau învăța ne va face mai fericiți sau ne va ajuta să aflăm cine suntem cu adevărat. Punem o presiune uriașă pe noi, când deja avem suficient, avem tot ce ne trebuie. Iar dacă nu suntem ok cu noi acum, n-o să fim nici după ce încercăm toate astea. Poate vor funcționa o perioadă, dar pe urmă vom reveni la starea anterioară și în continuare ne vom simți prinși într-o cursă de hamsteri.
Happy Friyay,
– Cristina
Acest text a fost întâi trimis celor abonați la newsletterul meu, Cristina’s Friday Read. Dacă vrei să primești mai multe resurse de acest gen, te poți abona de aici.
