Am dat peste topul cărților vândute între 2010 și 2019 în SUA (comunicat ca fiind topul cărților din „ultima decadă”, că sună mai sexy așa, chiar dacă nu e corect) și mi-au atras atenția următoarele lucruri:
– În 2010, aproape 80% din cărțile cele mai vândute erau ficțiune, iar până în 2019 acel procent a scăzut la 32. Un trend care s-a reflectat prin creșterea cărților de rețete, dezvoltare personală și politică. Presupunerea mea e că nevoia asta de a consuma non-ficțiune este corelată cu o nevoie crescută de siguranță: cu cât pare mai instabilă lumea în care trăim, cu atât vrem mai multe unelte care să ne ajute să facem față. În același timp, tot din aceleași motive, este neovie și de povești, ca să evadăm (la fel cum alcoolul îi ajută pe mulți să facă mai ușor față anumitor contexte sociale).
– Cărțile printate conduc în continuare. Hârtia s-a vândut de 3.5 ori mai bine decât ebooks (6.5 miliarde vs 1.8 miliarde). Acum 10 ani, editurile erau panicate că Amazon le va omorî businessul și că vor mai exista doar cărți în format electronic – The Everything Store intră în mai multe detalii pe tema măsurilor luate de ‘the old gatekeepers’ pentru a împedica existența Kindle. Eu personal citesc rareori pe Kindle, deși mă simt prost că am adunat atâția copaci morți în casă. Motivul este simplu: rețin mult mai bine informația pe hârtie, atunci când pot să îndoi o pagină, să iau notițe pe marginea ei, să subliniez paragrafe (sau să las urme de cafea). Cărțile format electronic parcă trec ca gâsca prin apă. Pentru 2020 vreau să încerc să dau mai multe șanse celor format audio (care au și o marjă mai mare din vânzări care se duce direct la autori).
– Cei care au publicat studiul au atras atenția asupra faptului că acum avem mai multe forme de entertainment care se luptă pentru atenția noastră și, drept urmare, și cărțile non-fiction pe care le citim sunt acum în medie mai scurte decât erau acum 10 ani – însă asta este doar o observație legată de „vârfuri”, deci n-o lua prea mult în serios. Când vine vorba de „long tail”, trendul este opus: există o creștere dramatică în vânzările cărților lungi și grele, de politică, economie, istorie sau medicină. The Guardian are un articol bun din vara 2018 pe tema asta: How the ‘brainy’ book became a publishing phenomenon.
– Alte două patternuri: puterea feminismului (toate cărțile din acest top au femei protagoniste principale, iar multe au fost scrise de femei) și puterea Hollywood. S-au făcut filme adaptate după mare parte din cărțile care s-au vândut cel mai bine în toți acești ani. Ăsta este și motivul pentru care am ajuns să le citesc și să le studiez și eu: am încercat să înțeleg cum au ajuns unele povești să fie atât de mari în cultura pop.
Lasă-mi un comentariu mai jos dacă observi lucruri diferite sau ai alte presupuneri pe baza acestui top, sunt curioasă să aflu mai multe gânduri.
Top cărți vândute 2010-2019:
(numele cărții, numele autorului, editura, anul publicației și numărul de copii vândute)
1. Fifty Shades of Grey, E. L. James, Random House, 2011, 15.2 million
2. Fifty Shades Darker, E. L. James, Random House, 2011, 10.4 million
3. Fifty Shades Freed, E. L. James, Random House, 2012, 9.3 million
4. The Hunger Games, Suzanne Collins, Scholastic Books, 2008, 8.7 million
5. The Help, Kathryn Stockett, Penguin Group USA, 2009, 8.7 million
6. The Girl on The Train, Paula Hawkins, Penguin Group USA, 2015, 8.2 million
7. Gone Girl, Gillian Flynn, Random House, 2012, 8.1 million
8. The Fault in Our Stars, John Green, Penguin Group, 2012, 8 million
9. The Girl with The Dragon Tattoo, Stieg Larsson, Random House, 2008, 7.9 million
10. Divergent, Veronica Roth, Harpercollins Publishers, 2011, 6.6 million
