Bună ziua, Realitate

321sport - KMpentruVIITOR 2 (20 ianuarie 2017)

E frumos în bula mea de copil născut și crescut într-un oraș mare, într-o familie extraordinară. E călduț, e bine.

E frumos atunci când:

  • părinții tăi nu sunt analfabeți, alcoolici și / sau șomeri,
  • ai mâncare pe masă și nu dormi în frig, că nu sunt bani de lemne,
  • nu bei zilnic bidoane de „Cola” la 2 lei iar părinții tăi nu consideră apa ca fiind „ifose”,
  • ai acces la calculator de când erai mic și nu te prinde 2017 fără să fi intrat pe internet sau să știi ce e ăla Facebook,
  • banii sunt investiți în bănci și scaune decente, nu în a dota școala cu cele mai scumpe modemuri sau camere video de supraveghere existente pe piață,
  • nu vezi cum sora ta este violată de tată,
  • nu ești surdo-mut și pe o rază de zeci de kilometri nu e nimeni care să știe cum să comunice cu tine,
  • nu ești bătut de părinți fiindcă îți dorești să joci fotbal cu prietenii („la prostia asta îți stă ție gândul?” ),
  • nu îți petreci toată viața într-un oraș fantomă, construit în jurul unei industrii care a fost omorâtă și nu mai există locuri de muncă.


  • Sunt doar câteva dintre lucrurile care au devenit banale în țara asta și pe care, alături de niște oameni la fel de nebuni, visez să le schimb. Chiar dacă suntem conștienți că impactul nostru este infim și lucrurile nu se vor îmbunătăți peste noapte, încă avem energie și nu ne dăm bătuți.

    În weekend am vizitat 27 de copii din clasa I dintr-o școală de lângă Petroșani, cărora le-am dus echipament sportiv (încălțăminte, pantaloni, bluză de trening – aveam mărimile lor primite în avans, de la doamna învățătoare, ca să știm ce să le luăm), caiete, carioci / creioane (n-am avut destui bani pentru a lua din amândouă), câteva mingi de fotbal, cărți, dulciuri și multe fructe. Am stat de vorbă cu ei, am și făcut puțină mișcare.

    A fost a doua acțiune din seria #KMpentruVIITOR, proiect al asociației 321sport (pornită de Radu Restivan), prin care vrem să încurajăm noua generație să facă sport. Este probabil una din puținele lor portițe spre a avea un viitor normal.

    Mâine e ziua Unirii și suntem mai dezbinați ca oricând. Prăpastia dintre bule este din ce în ce mai adâncă. Prea mulți oameni care au jucat roluri importante în viața mea pleacă în alte țări și nu am ce să le spun. Nu mai știu ce să le spun ca să rămână.

    Poimâine probabil că voi reveni la gândurile mele de zi cu zi, despre mașini care se conduc singure, Tesla, Uber, AirBnB, Alibaba, Google Pixel, încălțăminte de trail running, spinning, podcasturi, vloguri, bani din serviciile de streaming, CRO, Asimov, Fahrenheit 451, vizitat Japonia, auto biografia lui Schwarzenegger și cea a fondatorului Nike etc.

    Dar nu mai pot să mă păcălesc singură că e bine. Nimic din ce se întâmplă în jur nu e bine.

    Somn ușor, România.

    VREI MAI MULT?

    Completează formularul de mai jos și o să primești ceva nou de la mine din două în două vineri. Te poți dezabona oricând vrei.

    PE ACEEAȘI TEMĂ

    COMENTARII

    Niciun comentariu

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Fill out this field
    Fill out this field
    Te rog să introduci o adresă de email validă.
    You need to agree with the terms to proceed