Scriam săptămâna trecută despre relansarea serviciului Tidal și extinderea sa în 31 de țări, inclusiv România. Achiziționat la începutul anului de Jay Z, acesta vrea să se evidențieze prin calitatea excelentă la care face music și video streaming (HiFi, respectiv HD) și se bucură de susținerea artiștilor mari, susținere care se va traduce prin materiale lansate în premieră și/sau exclusivitate.
Câteva provocări de care Tidal se va lovi, idei și speculații pornind de la informațiile care au fost făcute publice până în acest moment:
1. Serviciul este promovat și susținut de un club select, celebru și deja bogat. Este vorba de 16 dintre artiștii-prieteni cu Jay Z, care s-au ales la schimb cu 3% din plăcintă: Beyonce, Rihanna, Madonna, Kanye West, Daft Punk, Jack White, Usher, Chris Martin (Coldplay), Alicia Keys, Nicki Minaj, Win Butler și Régine Chassagne (membri Arcade Fire), Calvin Harris, J. Cole, deadmau5, Jason Aldean, iar asta se pare că este e doar prima rundă de artiști anunțați.
Dar cu restul artiștilor ce planuri au? Că nu este un model scalabil, nu pot primi toți 3% din Tidal. Și doar nu-și vor cumpăra propriul MySpace, precum Timberlake, sau să înființeze Beats Electronics și să vândă mai departe la Apple.
2. Una din problemele pe care artiștii le tot scot la înaintare este legată de remunerația de pe urma serviciilor de streaming. Undeva în jur de 11% din profit ajunge la artiști (interpreți), restul fiind împărțit între label-uri (74%) și compozitori / publishers.
Ar fi interesant de văzut exact deal-urile propuse de Jay Z, însă sunt slabe șansele ca procentul să se schimbe radical, având în vedere că artiștii deja au contracte semnate cu casele de discuri, contracte în care este clar stabilit felul în care se împart banii veniți din mediul digital.
Dacă nu le convine, pot oricând să renunțe la contracte și să strângă singuri bani pentru înregistrarea materialelor noi, să-și facă singuri distribuția globală și campania de promovare.
3. Să presupunem că toți artiștii enumerați mai devreme vor aduce conținut exclusiv pentru Tidal, așa cum au promis. Cât poate dura exclusivitatea? O zi, o săptămână? Dacă vor să facă o lansare exclusivă cu Samsung, precum a făcut Jay Z cu albumul „Magna Carta Holy Grail”? Sau cu iTunes, precum Beyonce. Fiindcă astea sunt lucruri stabilite contractual de casele de discuri / distribuție, cei mai mulți artiști nu au atât de multe de spus în privința asta, sunt mari șanse ca după 48 de ore să vedem materialele respective pe toate serviciile de music streaming din lume.
Până la urmă, e o afacere pentru ei, iar Tidal are (sau avea înainte de relansare) doar 20.000 de abonați, spre deosebire de Spotify, Deezer sau Pandora, care au câteva zeci de milioane. Fiecare.
4. Tidal și Elite (serviciul oferit de Deezer exclusiv pe dispozitivele Sonos) sunt în acest moment singurii care fac streaming la 1411 kbps. Spotify, Deezer, Beats Music, Google Music, Rhapsody și Zonga redau muzica la 320 kbps.
Urechile celor mai mulți consumatori nu sunt în stare să facă diferența. Sau pur și simplu nu poate reda dispozitivul / sistemul lor de sunet atât de bine.
5. Tidal nu oferă și un plan gratuit, susținut de publicitate. Sunt puțini cei care au și sunt dispuși să dea lunar 9.99 Euro, cu mult peste celelalte servicii asemănătoare. Sau 19.99, cât costă în alte țări. Însă nu vreau să limitez discuția doar la români, astea sunt probleme generale, citiți următorul paragraf dintr-un studiu legat de felul în care tinerii consumă muzică:
„(Teenagers) just don’t want to pay for music. This is not an access to a credit card issue. Many had tried paid trials with subscription services (Spotify mostly) and had reverted back to free shortly thereafter. The reality is that there are too many free options and they have absolutely no moral hangups in using free music. There is also a clear disconnect between being ‘fans’ and realising that their favourite artist was not receiving any royalties by their actions. This was even more fascinating given the fact that they’ll willingly pay huge sums to go see their favourite artist play live.”
Cât despre cei mai în vârstă, se presupune că în general preferă muzica veche. Am avut decade întregi în care muzica nu se înregistra la calitate atât de bună.
6. Calitatea ridicată audio / video implică și un trafic de date uriaș, care costă pe măsură. Cele mai multe servicii de streaming au crescut și datorită parteneriatelor cu operatorii de mobile.
Exemplul cel mai bun (și singurul la nivel local) este Zonga, serviciul înființat de Trilulilu și deținut împreună cu Vodafone: pentru cei pe Vodafone, traficul de date făcut în aplicație este gratuit. Alt deal asemănător a fost făcut în SUA de T-Mobile, cu Spotify, iTunes Radio, Rhapsody și Pandora.
Se pare că Tidal va avea un parteneriat cu Sprint și Sprintbank, dar încă nu au fost făcute publice detaliile despre implicarea lor.
7. Și dacă tot am adus mai devreme în discuție Beats Music – este printre cele mai mari dezamăgiri recente, în ciuda unei campanii uriașe de promovare, în ciuda deal-ului cu AT&T. Avea 100.000 de abonați anul trecut pe vremea asta, între timp a ajuns la 300.000. Comparați cu cei 77 de milioane pe care-i are Pandora. Sau 60 de milioane de abonați activi Spotify. Să vedem cum va evolua după relansarea din iunie.
8. Așa cum s-au tot unit / vândut casele de discuri până au rămas trei mari și late (Universal, Sony, Warner), tot așa se vor filtra și serviciile de streaming la un moment dat. Presupun că și Jay Z plănuiește să crească serivicul și să-l vândă mai departe la un moment dat. Discută despre așteptările pe care le are în interviul acordat Billboard, e interesant de citit integral. Dude has a point, ca să zic așa 
„People are not respecting the music, and [are] devaluing it and devaluing what it really means. People really feel like music is free, but will pay $6 for water. You can drink water free out of the tap, and it’s good water. But they’re OK paying for it. It’s just the mind-set right now.”
[credit pentru poza de la începutul articolului]
