Cristina’s Podcast: Adina Filculescu, antreprenoare, General Manager enRose [Transcript]

În noul episod de podcast o am invitată pe Adina Filculescu, antreprenoare – ea conduce enRose, o companie de design floral și planning de evenimente (inclusiv nunți), pe care a pornit-o în plină criză financiară.

Adina are background economic, cu un master în Administrarea Afacerilor și doctorat în antreprenoriatul feminin la nivel european si contributiile pe care le are asupra societatii romanesti.

enRose funcționează prin magazinul online, dar și din cele două spații în București, de unde echipa își desfășoară activitatea iar Adina obișnuiește să mai țină workshopuri de design floral. Pe lângă liniile de business legate de flori, evenimente și workshopuri, se ocupă și de amenajări grădini – peisagistică.

Poți găsi și asculta episodul pe toate platformele de podcasturi, precum Apple Podcasts / Spotify.

TRANSCRIPT:

00:00:17:04 – 00:00:41:13
Cristina: Salut. Salut sunt Cristina Chipurici si sunt evident gata acestui podcast. O am azi alături de mine pe Adina Filculescu. Adina este antreprenoare, ea conduce enRose, o companie de design floral și planning de evenimente pe care a pornit o în 2009 – adică în plină criză financiară. Adina are background economic, ea a făcut masterul în administrarea afacerilor și are și un doctorat în antreprenoriatul feminin.

EnRose funcționează în special printr un magazin online, EnRose.ro, dar are și două spații în București – unul chiar de curând inaugurat, despre care o să vorbim, și echipa își desfășoară activitatea din aceste două spații iar Adina ține inclusiv workshopuri de designn floral de acolo. Doar că pe lângă aceste linii de business menționate, de aranjamente florale și de evenimente de planning și workshopuri, echipa Adinei – care are undeva în jur de 6 7 oameni – o să mă corectez Adina imediat dacă zic ceva greșit – se ocupă și de amenajări de grădini.

Personal disclosure. Noi am fost colege de generală în clasele 1-8 și suntem prietene practic de… mulți ani. Nu știu câți ani, mulți ani, să nu mai calculăm. Mulțumesc Adina pentru că ai acceptat invitația să înregistrăm asta împreună.

00:01:43:26 – 00:01:53:15
Adina: Mulțumesc și eu de invitație. Și uite cum ne reconectăm prin intermediul podcastului și ne aducem așa up to date, să vedem ce am mai făcut între timp.

00:01:54:03 – 00:02:04:00
Cristina: Dar să nu intrăm în chestii legate de primul sărut și taberele făcute împreună și ce amintiri mai avem noi din copilărie.

00:02:04:04 – 00:02:11:27
Adina: Țin minte și acum câte oracole aveai. Acelea sunt mărturii ale primului sărut.

00:02:14:07 – 00:02:21:27
Cristina: Adevărul e că toate amintirile mele din copilărie sunt legate de tine și de Diana. Și mă bucur că am păstrat oracolele acelea și jurnalele.

Adina: Și legătura peste ani, că până la urmă este cea mai durabilă și valoroasă.

00:02:30:24 – 00:02:39:25
Mă gândeam să o luăm un pic cronologic și să îmi povestești ce voiai tu să te faci în copilărie.

Adina: Oh, wow, cred că asta era chiar una din întrebările din oracol. Da. La început cred că mi aș fi dorit să devin avocat, după care mi-am dorit să devin psiholog, după care mi-am dat seama de puternica înclinație către design interior și arhitectură și mi-aș fi dorit să urmez arhitectura.

Vis care a fost cumva luat din fașă de către părinții mei, care au zis mă, tu nu prea ai talent la desen, nu prea pare. Mi-au pus singuri limitele și mai bine mergi tu la ASE să faci un domeniu economic. Sincer nu regret pentru că m-a ajutat foarte mult în mediul antreprenorial în care am intrat și în a avea propria companie.

Pe lângă facultate, am urmat o mulțime de alte cursuri de design și am fost tot timpul interesat de arhitectură. Deci nu pot să zic – ok, nu am școala și diploma, dar cunoștinte am o mulțime. Și cred că și acestea m-au ajutat în a crea designurile pe care le fac astăzi. Să înțeleg mult mai bine și partea de arhitectură cu declinare în partea de peisagistică.

00:04:06:17 – 00:04:24:07
Cristina: Da, într-adevăr, practic tu acum combini ceva care este foarte creativ cu partea asta antreprenorială, unde este nevoie de conștiinciozitate, de disciplină, de strategie. Cumva altă parte a creierului mi se pare mie, decât partea creativă și axată pe frumos, pe ce este frumos.

00:04:24:09 – 00:04:28:27
Adina: Corect, dar chiar vorbeam de curând cu prietenul meu și îmi zicea da ok, dificultatea tinerilor e că în ziua de astăzi că ei își doresc foarte mult să ajungă într un domeniu creativ, ajung, dar acolo își dau seama că de fapt îți trebuie o anumită rigurozitate pentru că trebuie să răspunzi deadlineurilor, clienților, cerințelor lor, evident, modificărilor. Și pe măsură ce cantitatea de muncă crește ai nevoie și de o mai bună organizare, că altfel creativ ești doar la nivel de hobby. Este ideal să-ți transformi pasiunea în profesie și să descoperi așa harul pe care îl ai și ceea ce trebuie să faci.
Dar consider că pentru a face performanță în orice domeniu îți trebuie o anumită rigurozitate și o bună organizare.

00:05:14:12 – 00:05:23:19
Cristina: I-ai menționat mai devreme pe părinții tăi și mă gândeam să te întreb, pentru ca oamenii să pună în context, cu ce se ocupau părinții tăi și cât de mult a influențat asta lucrurile pe care le-au spus mai devreme pentru începuturile afacerii tale.

00:05:34:28 – 00:06:06:13
Adina: Eu am crescut într un astfel de mediu antreprenorial. Tatăl meu a avut o companie încă din ‘94, cred, și am crescut într un mediu în care nu exista acea rutină – deși munceau foarte mult, adică l-am văzut muncind și 16 ore, și 14 ore, ceea ce mi s-a întâmplat și mie pe parcursul antreprenorial. Însă pe de altă parte aveam și parte de vacanțe unde nu trebuia să răspund la o anumită semnare de condică sau de prezență.

Adică am văzut flexibilitatea aceasta a programului dar care vine cu prețul unei munci susținute și concentrate. Și pe de altă parte a fost mult mai ușor, zic ușor, sau mai bine pentru ei să înțeleagă că și eu îmi doresc să am propria companie și evident m-au susținut în demersul ăsta. Nu neapărat financiar. Adică nu am avut “Uite fiica mea aceasta este suma de bani de start-up, go for it”, cum se întâmplă în ziua de azi.

00:06:56:12 – 00:06:57:26
Cristina: Tânărul antreprenor cu bani de la părinți.

00:06:57:28 – 00:07:00:22
Adina: Nu, nu a fost cazul de așa ceva. Plus că, cum ai menționat, eu am început acest business încă de pe băncile facultății și cumva a coincis cu acea criză financiară din 2008-2010 care s-a manifestat la noi.

Și a fost și o anumită conjunctură pentru că și eu la rândul meu în acea perioadă îmi depusesem CV-ul la mult mai multe companii. Numai că eu nu aveam nicio experiență de work până atunci, nu lucrasem nicăieri, eram studentă. Și chiar dacă aveam un CV de conferințe și participări și traininguri și ce mai aveam eu pe acolo, evident pentru că pentru companiile care se aflau față în față cu criza nu prezentam un real interes să angajeze.

În primul rând se sistaseră angajările, ba chiar erau tăieri de personal. Eu efectiv nu am fost chemată la niciun interviu. Țin minte că am fost am depus un CV așa cum doar de amorul artei, dar nici măcar acolo – probabil I was overqualified – era la un post de consultant de beauty într-un magazin Yves Rocher dintr-un mall.

00:08:11:27 – 00:08:14:04
Cristina: Și nu ai primit nici măcar de la ei un telefon înapoi.

00:08:14:12 – 00:08:30:15
Adina: Deci nu, serios, nu am primit nici măcar un un telefon să mă cheme la interviu și am zis OK bun mergem mai departe și am gustat și din partea asta de ce înseamnă antreprenor încă de tânăr și mi-a plăcut ideea, nu spun nu.

00:08:30:17 – 00:08:36:02
Cristina: Deci cumva ai fost forțată și de context, de acea perioadă.

00:08:36:12 – 00:08:42:24
Adina: Cumva da. Știi, uneori ceea ce îți dorești și nu se întâmplă este cu un motiv și ți se desfășoară ceva mai bun după aceea. Chiar cred în chestia asta.

00:08:48:09 – 00:08:50:15
Cristina: Și cum te au susținut atunci ai tăi la început.

00:08:52:17 – 00:09:17:24
Adina: E foarte amuzant pentru că am început activitatea chiar într un garaj. Știu că sună a visul american dar acel spațiu în care eu mi-am desfășurat activitatea în care lucram pentru nunți era proiectat inițial ca fiind garajul casei și de acolo am pornit. O altă cameră a fost dedicată drept birou, adică era biroul meu. I was working from home înainte să fie cool.

00:09:23:09 – 00:09:33:19
Adina: Da după care tata mă mai ajuta uneori cu achizițiile, cu livrările, adică cu efectiv acțiunea de a livra și de a achiziționa lucruri. Și, așa ,suportul moral, adică nu m-au blamat și au zis nu ai voie să faci asta, nu e pentru tine, don’t do it. În sensul ăsta că am avut suportul. Da, te încurajăm, dacă asta îți dorești să faci, crezi că e bine pentru tine, mergi mai departe și noi te susținem în demersul acesta.

00:09:57:08 – 00:10:16:29
După care a urmat așa o perioadă în care am zis ok, trebuie să trec la nivelul următor, și am închiriat un studio în Cotroceni o zonă care mi-e foarte dragă și acolo îmi doream foarte mult să avem spațiul respectiv.

00:10:17:01 – 00:10:17:16
Cristina: Asta în ce an a fost?

00:10:18:24 – 00:10:20:16
Adina: Cred că 2012.
00:10:23:17 – 00:10:28:23
Cristina: Ok, deci deja trecuseră trei ani, și mai erai doar tu sau începusei să crești echipa?

00:10:29:09 – 00:10:33:21
Adina: Da, deja începusem, atunci am avut și primii colegi. Inițial eu prin prisma doctoratului am și predat la facultate și câțiva dintre studenți au venit inițial în practica aceea necesară la facultate după care am văzut un adevărat potențial în ei și au devenit colegii noștri. Chiar au stat, am fost colegi pe o perioadă bună de trei ani, imediat după ce a trebuit să se mute, am avut așa…cum să zic…eram ca o familie. Și una dintre fete a plecat la un program de Erasmus Master în Slovenia și deci cumva s-a rupt așa și mi se părea mamă, dar după trei ani. Și acum mi se părea puțin mică perioada, dar acum realizez că totuși ei au stat mult la mică. Adică deja în ziua de azi când stai 3 ani într-o companie deja ai un istoric, e bine, știi, dar eu atunci…

00:11:32:04 – 00:11:32:19
Cristina: E peste medie.

00:11:32:21 – 00:11:51:13
Adina: Da, I was heartbroken, pleacă Oana, pleacă Florina. Și sunt fete cu care țin și astăzi legătura și suntem așa aproape, chiar dacă nu mai lucrăm împreună. Și Diana cu care am colaborat mulți ani mulți mulți.

00:11:51:25 – 00:11:53:06
Cristina: E Diana colega noastră pe care am menționat-o un pic mai devreme.

00:11:57:22 – 00:11:58:07
Cristina: Cum arăta piața de flori la început? Ce provocări avea în perioada aia? Pentru că ok pe atunci încă existau foarte foarte multe florării la fiecare colț de stradă, lumea cobora și cumpăra și nu comanda online.

00:12:14:19 – 00:12:48:08
Adina: Dar și acum să știi că proximitatea aceasta îi ajută pe unii oameni să zică ah, trebuie să cobor din bloc, plec către o zi de naștere, mă opresc să iau un buchet de flori. S-a mai educat foarte mult timp în ultimii ani. Însă atunci era cea mai facilă situație. Si nu exista neapărat o cultură a designului floral. Nu exista deloc. Chiar în 2009 te uitai pe reviste în străinătate și pe alte site-uri. Cred că era Pinterest? I dunno. În 2012 sigur era Pinterest.

00:12:53:03 – 00:13:23:29
Adina: Dar faptul că piața nu era foarte bine dezvoltată cumva m-a ajutat mai mult să aduc eu valoare adăugată și oamenii au văzut. Ba chiar, ce a fost interesant a fost că una dintre primele investiții pe care le-am făcut a fost a-mi lua un DSLR și eu fotografiam aranjamentele florale și puneam aceste poze pe Facebook. Și pentru că nu credeam într-un marketing din acela agresiv și nici să mă laud, să scriu “hei uite ăsta e făcut de mine”, eu puneam acolo ori un citat drăguț ori câteva cuvinte așa de stare, de emoție, de nu știu ce. Și de-a lungul timpului mulți oameni mi-au spus “A, păi eu credeam că astea sunt poze luate de pe net, astea sunt făcute de tine?”. Pentru că era calitatea foarte bună a fotografiei și oamenii în mintea lor nu era chiar sunt reale. Și am mai primit așa sfaturi să scriu acolo, făcut pentru ocazia cutare, adică să pun în context, să am povestea din spatele fiecărei piese în parte.

00:13:55:29 – 00:14:07:02
Dar la început mi se părea așa, nu pot să scriu prea multe. Nu știu. Erau începuturi. Chiar mă bucur că am prins începuturile Facebook-ului. Atunci am pornit și pagina de Facebook.

00:14:07:23 – 00:14:09:17
Cristina: A fost o oportunitate.

00:14:11:23 – 00:14:16:20
Adina: Da. Pe care chiar recunosc că nu am fructificat-o la maxim. Când s-au pus atunci sponsored ads multă vreme nu am făcut. Și nici nu am pus niște sume mari. Puteam poate acum să am, nu știu, 50.000 de like-uri sau 100 de mii dacă eram mult mai productivă la început.

00:14:31:09 – 00:14:47:20
Cristina: Până la urmă, este o întrebare de dacă îți dorești să scalezi afacerea la un anumit nivel pentru că acele like uri vin – în teorie, evident, nu neapărat și în practică – dar ar trebui să vină și cu un număr mult mai mare de comenzi.

00:14:52:28 – 00:15:15:08
Adina: Ce a fost bine a fost că a fost așa o creștere organică de la an la an chiar și pe partea de pandemie. Și o să ajungem probabil să vorbim și mai detaliat. Când am înregistrat creștere pe magazine online. Au scăzut celelalte domenii evident, de exemplu organizare de evenimente, dar de la an la an am avut creștere și atunci a fost mai ușor de gestionat.

00:15:16:21 – 00:15:17:14
Cristina: Creșterea organică…

00:15:18:14 – 00:15:21:13
Adina: Și reinvestirea profitului pentru crescut.

00:15:21:15 – 00:15:53:20
Cristina: Ce mi se pare mie din exterior – nu știu dacă este așa într adevăr, dar așa văd eu urmărindu-te pe tot parcursul – este că în toți acești ani mi se pare că a crescut foarte mult word of mouth de la oameni care au lucrat cu tine de la început și care continuă să lucreze și acum după foarte mulți ani. Și ei mai departe au recomandat și așa a crescut extrem de natural și a avut și fundația asta – mie mi se pare o fundație foarte solidă și foarte sănătoasă față de businessurile care se bazează exclusiv pe ads și dacă ai oprit ad-urile gata nu mai intră nimic.

00:15:54:06 – 00:16:05:07
Adina: Confirm și da așa este. Am prieteni clienți care au devenit prieteni ai enRose încă din 2009 sau de-a lungul timpului am organizat nici nu știu câte nunți că nu am ticker din ăla să zic. Și ei, pentru că e vorba de un eveniment personal din viața lor unde este și foarte mult emoție implicată și atunci dacă sunt mulțumiți au tendința mult mai ușor să recomande decât dacă ar fi într un mediu corporate în care ar zice băi noi am am lucrat bine cu ăștia pentru eveniment dar nu-i dau mai departe. De ce să facă și firma cealaltă un eveniment reușit, știi. Este și acolo (word of mouth) dar nu atât de mult cum se recomandă. Heart melting. Dar și mulți au comandat și comandă de la noi și ei ne recomandă mai departe.

00:16:49:29 – 00:16:51:18
Adina: Și deja ajung unele mirese și îmi spun că au primit recomandare din două surse complet diferite și aia e așa un compliment suprem. Dar sunt pe de altă parte și persoane care nu au auzit până acum de enRose și de ceea ce facem noi. Și eu cred că și printre cei care vor asculta acest podcast vor fi persoane care au interacționat sau au auzit acum prima oară de noi.

00:17:25:03 – 00:17:29:03
Cristina: Asta este super bine, înseamnă că mai există foarte multă piață de cucerit.

00:17:29:24 – 00:17:34:15
Adina: Da, dar nici nu vreau să pară acum că sunt cea mai bună de pe piață cea mai cunoscută, îmi cunosc și eu locul. Dar recunosc că este și am încredere că e potențial de creștere și că acea fundație cum ai zis și tu solidă pe care am construit-o e mult mai durabilă decât un Google Ads rapid de un an, să zic, și după aia ai oprit Google Ads și nu mai intră nimic.

00:18:09:24 – 00:18:33:09
Cristina: Revenind un pic la începuturi, sunt curioasă să mai îmi povestești un pic de perioada de început și de ce provocări aveai pe atunci. Pentru că totuși este un business cu un specific. Florile au și ele niște perioade în care le poți comanda. Sunt foarte perisabile, adică există niște riscuri, și hai să vorbim despre asta.

00:18:33:15 – 00:18:45:03
Adina: Prima provocare a fost în a învăța eu și a dibui aceste perioade și specificul fiecărei flori. Și cum să lucrezi cu ea. Cum e mai bine să faci mixurile de flori. În primul rând a fost o provocare – deși nu-mi place neapărat cuvântul ăsta – în a învăța eu, să-mi cunosc businessul, domeniul în care activez. Deși poate am fost la câteva cursuri, dar până la urmă realitatea și experiența îți spun altceva.

O altă provocare de la început a fost că nu era diversificată piața importatorilor de flori și cumva era limitată.
Chiar am vrut să zic mai devreme dar mi-a fugit ideea, că oamenii nu aveau această educație în a aprecia designul floral pentru că nu exista în primul rând așa mare diversitate de flori. Oamenii erau obișnuiți cu frezii, lalele pe timp de primăvară, cu trandafiri, cu bujori, dar nu era isteria asta în jurul bujori care există în ultimii ani.
Existau acele celofane – care și acum mai există, și floarea miresei și niște mixuri așa, gerbera. Nu exista așa mare diversitate de flori. Însă acum pot să zic că am clienți care știu să-mi spună de Oxypetalum, de Astilbe, adică de denumiri specifice de flori care sunt flori de fapt care adaugă textură buchetului. Nu-i o floare principală.

00:20:11:06 – 00:20:18:18
Cristina: Cu alte cuvinte oamenii s-au educat între timp și acuma dej știu ce vor sau poate știu măcar la ce se uită.

00:20:19:00 – 00:20:22:14
Adina: Da, și Pinterestul a ajutat foarte mult. Sunt clienți mirese care se uită și își fac mood-boarduri și bănuiesc că și la design interior e la fel, și pe partea de peisagistică la fel. Însă rolul nostru ca specialist și cei care facem conceptul și potrivim sau aducem laolaltă acel concept care li se potrivește cel mai bine clientului – aici este de fapt valoare adăugată. Că până la urmă așa să aduni imagini și să zici asta-mi place, asta nu-mi place poate oricine.

00:20:55:19 – 00:20:56:29
Cristina: Dar hai s-o implementăm, s-o aducem în viața reală.

00:20:57:01 – 00:21:10:12
Adina: S-o implementăm și să fie și o chestie durabilă până la urmă sau eficientă în raport de cantitate calitate preț, până la urmă și astea sunt niște limitări de care trebuie să ținem cont atunci când vrem să fim cât mai inovativi.

00:21:12:04 – 00:21:15:22
Altă provocare la început. Bine, cu birocrația, mă amuză de fiecare dată că eu m-am aruncat cu capul înainte, adică habar n-aveam ce înseamnă să mergi la Registrul Comerțului. Habar n-aveam. Auzisem eu că nu e bine, dar am zis cât de rău poate să fie.

00:21:35:16 – 00:21:44:21
Cristina: Toate poveștile pe care le aud cu antreprenori cam așa sunt: m-am aruncat cu capul înainte. Habar nu aveam în ce mă bag pe partea asta de birocrație.

00:21:45:23 – 00:22:12:11
Adina: Da, am colaborat cu contabil, trebuia ca firmă să ai contabil la început. după aia mi-am dat seama că poate contabilul pe care-l am nu e cel mai bine pregătit ca să zic așa. Am schimbat altă firmă de contabilitate. Adică a fost și partea de birocrație și de organizare sau administrare a companiei care sunt inerente.
Și cred pe de altă parte – și asta aș da-o totuși ca un sfat tinerilor antreprenori – până la urmă dacă tot stai să zici a, trebuie să învăț și asta, trebuie să învăț și asta, nu te mai apuci niciodată că nimic nu e perfect pe lume, totul e perfectibil. Nici eu nu fac lucrurile, chiar dacă am 15 ani de experiență, nu fac lucrurile perfect. Mă străduiesc să fac cât mai multe și cât mai bine și probabil peste trei ani o să zic uite ce greșeli făceam în 2022, dar acum nu mai fac. Am evoluat și sunt mai bună decât am fost ieri.
Că până la urmă eu nu cred neapărat într-o competiție cu ceilalți ci o competiție cu tine însuți. Și să fii cum am zis mai bun decât ai fost ieri și să te uiți în urmă cu trei ani și să zici mamă da cum mă desurcam în 60 metri pătrați, că acum îmi trebuie minim 300 ca să îmi desfășor activitatea. Sunt așa niște milestones de care trecem în experiența asta. Și pe de altă parte, cum zice Seneca, știu că nu știu.

00:23:09:27 – 00:23:42:18
Cristina: Este o chestie pe care o spun eu mereu celor care îmi spun că vor să se apuce să scrie că eu am 15 ani de scris și le spun exact ce ai spus tu. Niciodată nu o să fie perfect. Dacă aștept să fie perfect pot să aștept până la nesfârșit că nu o să se întâmple, ca să public un text. Și a doua chestie este că dacă mă uit în urmă la ce scriam acum un an, trei ani șase ani, îmi vine să dau foc la ce am scris, mi se pare foarte pueril. Dar mă gândesc băi, stai că e bine, că asta înseamnă că am evoluat, asta-mi doresc. Dacă aș scrie exact la fel înseamnă că am stagnat și nu este ceva să-mi doresc.

00:23:55:26 – 00:24:07:04
Adina: Plus că orice domeniu inclusiv designul floral este într-o continuă mișcare. Adică eu dacă o să aștept ziua de mâine o să fiu mai bun, trendurile au luat-o înainte, au apărut noi sortimente de flori, noi tehnici, noi designeri, noi mixuri de flori, nu știu. Ideea e că se mișcă totul cu o rapiditate. Măcar ești ancorat acolo în lumea într-o lume care te incită, dorința de a cunoaște mai mult și de continuous learning.

Și nu știu alte provocări. Evident, au fost și cu echipa, dar cred că astea sunt inerente în orice companie până se omogenizează și ajunge așa la o cultură organizațională. Că până la urmă chit că iei oameni cu experiență și care au mai lucrat în alte florării sau la alte businessuri similare, până la urmă fiecare fiecare companie are propriile moduri de a face lucrurile și până se va ajunge la o omogenizare… e un learning curve.

O să vorbesc foarte multe englezisme. Trebuie să spun că am studiat – știu că nu e o scuză – deși oricum sunt grammar nazi când e cazul…. Am făcut facultatea în limba engleză și atunci foarte mulți termeni economici și de business și de management i-am învățat și am citit foarte mult în limba engleză.

00:25:30:27 – 00:25:43:17
Cristina: Și foarte mulți să fim serioși nici nu au echivalent care să fie cu aceeași acuratețe în limba română sau pur și simplu sună penibil și la un moment dat clar vor intra oficial (în limba română) dar până atunci mai durează.

00:25:47:09 – 00:25:58:11
Cristina: Spune-mi te rog cum arată acum o zi din viața ta o zi obișnuită cum se desfășoară tocmai pentru că știu că nu există o zi obișnuită și două zile care se arată la fel.

00:25:58:13 – 00:26:30:05
Adina: Nu există, asta voiam să zic, nu am o zi obișnuită. Am niște lucruri pe care le fac cu o anumită rutină, ceea ce e lăudabil pentru că îmi eficientizează procesele și modul de lucru. Dar nu pot să zic că o zi seamănă la fel cu cealaltă. Asta și din prisma proiectelor și comenzilor pe care le avem. Odată din magazinul online – noi ne-am promovat ca un butic online de flori deci nu am standardizat buchet doar de 15 trandafiri roșii, vindem 200 de astfel de buchete, yay, crește marja de profit și asta facem. Nu, noi facem mixuri de flori. Noi nu am luat-o pe scurtătură, am luat-o pe lungătură.

00:26:44:16 – 00:26:45:10
Cristina: Hai să ne diferențiem.

00:26:45:18 – 00:27:05:03
Adina: Da, nu știu dacă e cel mai bun business model dar asta am făcut. Pe urmă proiectele pe care le avem – uite, de exemplu ieri am participat la un eveniment la Muzeul MARe unde am făcut niște structuri de design floral pe care le-am făcut în concordanță cu designul muzeului. Vineri facem designul lansării unui film, Străjerii Dunării se numește și recreăm o mică Delta Dunării în București la Muzeul Țăranului Român. Apoi aceste două proiecte, de la un design arhitectural minimalist la recreat Delta Dunării, te provoacă diferit.
Pe urmă oamenii cu care mă întâlnesc. Apropo de noua locație unde la galeria enRose unde voi avea de acum întâlnirile cu mirii am avut programate într-o zi de sâmbătă trei întâlniri consecutive cu trei perechi de miri. Și deși nu era neapărat nevoie să am aceste întâlniri ca să îmi dau seama, la fiecare în parte am avut un alt fel al meu de a fi. Cu unii am fost foarte serioasă pentru că așa părea conjunctura, foarte explicativă. Cu alții am râs și am făcut glumite, adică atât de bine ne-am conectat, ne-am amuzat și ei la final mi-au zis noi te alegem pe tine că ne place foarte mult modul în care abordezi lucrurile. Deci dacă eram atât de serioasă… nu înseamnă însă serios, nu știu cum să zic, dar dacă eram așa de riguroasă în explicații cum am fost cu primii nu i-aș fi cucerit pe cei de la a treia întâlnire.

00:28:22:28 – 00:28:28:04
Cristina: Ai empatizat cumva cu stilul lor și cu personalitatea lor și cu moodul în care se află atunci.

00:28:28:14 – 00:28:43:00
Adina: Și atunci cu fiecare în parte am noi experiențe de genul acesta și pe urmă fiecare eveniment are particularitățile lui. Spunem noi că e unic, dar deja când lucrezi în domeniu îți dai seama că sunt niște criterii care se găsesc recurente în mai multe evenimente – ceea ce până la urmă e normal – dar fiecare are gradul lui de unicitate. Fiind și partea asta de domeniu creativ.
Cumpăr produsul A și îl vând într un magazin online cu un preț mai mare și e tot produsul A. Noi practic facem producție, cumpărăm materii prime, cumpărăm vase, cumpărăm flori, cumpărăm accesorii florale, și avem și serviciu. Noi o dată facem partea de creația a acelui aranjament, și avem si serviciu de livrare. Și mai lucrăm și cu o firmă de curierat ca outsourcing.
Pe urmă e partea de consultanță pentru evenimente. Până la urmă creezi un concept și ai toate acele elemente de decor și de aranjamente florale care întregesc conceptul respectiv.

00:29:46:09 – 00:29:50:04
Cristina: Da, ca să nu fie ca nuca în perete, să nu aibă nicio legătură cu…

Adina: Mocheta!

Cristina: Da, sau să nu aibă un loc acolo unde să fie afișate.

00:29:57:22 – 00:30:02:23
Adina: Ca să concluzionez, nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Probabil că mi-am ales chestia asta și pentru că pot duce, Poate mulți ar zice doamne, dar viața ta e un haos dacă te uiți în exterior, la două ești acolo, la trei acolo la șase ai podcastul, mâine faci altceva.

Cristina: Și nu ai weekenduri. Tocmai pentru că ai evenimente.

00:30:20:05 – 00:30:35:09
Adina: Păi ce crezi. Săptămâna viitoare o să plecăm într-un city break fix în mijlocul săptămânii pentru că în weekend am o ședință foto programată la mare. Deci deja era bookuit weekendul și am zis hai să plecăm și noi în timpul săptămânii.

00:30:35:28 – 00:30:38:23
Cristina: Este flexibilitatea pe care o vedeai și la tatăl tău.

Adina: Da

Cristina: Și presupun că nu seamănă nici lunile cu ce se întâmplă peste an. Pentru că în perioada asta în care înregistrăm noi este luna martie care vine imediat după Valentine’s Day când tot așa sunt foarte multe oportunități de cumpărat flori, cu 1 și 8 Martie.

00:31:02:14 – 00:31:06:01
Adina: Da, e vârful suprem al domeniului floristic.

Cristina: Ăsta e Black Friday-ul pe flori?

00:31:08:05 – 00:31:19:24
Adina: Oh, da, wow, Black Friday care ține practic de pe 25 februarie sau 27 așa, un maraton, până pe 8 sau 9 martie. În funcție de cum pică zilele.

Cristina: Și pe urmă vă mai calmați un pic până începe vară sau cum fluctează?

00:31:25:10 – 00:31:31:25
Adina: O să mai vină de Paște, unde avem o colecție de decorațiuni de Paște dedicate. Și după aceea începe sezonul de nunți și în paralel merge magazinul online, care are și el vârfurile lui de creștere atunci când sunt Sfinții Constantin și Elena, Sfânta Marie, Sfinții Mihail și Gavriil, Andrei. Tot felul de vârfuri.

00:31:51:22 – 00:31:52:07
Cristina: Și pe partea asta de grădină, de plante și peisagistică…

Adina: E acum în perioada aceasta, de aprilie-mai, pentru că ea coincide cu renașterea naturii și e perioada propice – așa cum știm din strămoși – de a planta. Primăvara și toamna. Dar primăvara e cel mai bine, că toamna e posibil să vină înghețul mai rapid și să strice cultura, plantele pe care le-ai plantat. Deci primăvara ai un succes garantat și e și predispoziția oamenilor de a ieși mai mult în grădină și a se bucura ei. Multă lume nu vrea să facă o investiție în partea de grădină în toamnă pentru că știu că urmează decembrie și nu au răbdare până în martie. Și în perioada asta de aprilie-mai avem mai mare cerere de amenajări grădină și de terase cu plante verzi, cu plante cu flori, arbuști, arbori. De ce nu.

00:32:56:22 – 00:33:02:12
Cristina: Și voi faceți practic și partea de planificare și implementare pentru oamenii.

00:33:02:27 – 00:33:05:21
Adina: Așa este, inclusiv partea de mentenanță dacă este solicitat ulterior.

Cristina: Pentru cei care își omoară cactușii, așa ca mine, țineți minte.

Adina: Deja există niște rețete în ghilimele de plante testate care s-au aclimatizat pentru clima temperat continentală a României. Plante care au o mentenanță mai scăzută, plante care se încadrează în stilul acesta naturalist unde nu ai nevoie de o îngrijire, adică o tăiere o singură dată pe parcursul anului. Restul – ele cresc și inclusiv sunt decorative și pe timp de iarnă. Adică există variante și pentru genul de oameni care nu vor să stea toată ziua cu forfecuța și să tundă gazonul.

00:33:55:29 – 00:33:57:26
Cristina: Pentru cei ca mine țineți minte. Există soluții.

Adina: Da, și există și plante cu frunze verzi. Nu mă refer doar la conifere. Care rezistă verzi pe tot parcursul anului. Inclusiv există – dau un singur exemplu acum – rhododendron.

00:34:15:24 – 00:34:20:11
Cristina: Îl știu pe ăsta că înflorește în munți în iunie.

Adina: Da, e un soi un pic diferit, dar nu îi cad frunzele absolut deloc, pe timpul iernii el are frunze verzi și nu e conifer. Și face și flori pe începutul de vară.

00:34:35:29 – 00:34:42:08
Cristina: Este superb. E o perioadă superbă de mers pe munte.

[Aici o luăm pe arătură și povestim despre mersul pe munte și traseele din Ciucaș happy ]

00:35:18:29 – 00:35:32:15
Cristina: Dar să revenim la rhododendron…. Povestea mai devreme de două proiecte la care ai lucrat săptămâna asta, proiecte speciale, cel cu muzeul și cel cu Delta. Și voiam să mai întreb dacă îți mai amintești astfel de proiecte dificile sau interesante la care ai lucrat pentru că astea pe care le-ai menționat mi se par foarte mișto și am apucat să văd niște poze cu ce ai făcut.

00:36:00:12 – 00:36:11:25
Adina: Au fost pe parcursul anilor mai multe proiecte, inclusiv am avut în trei ani decoruri într-un mall din București. Am făcut niște construcții, cred că una avea 12 metri înălțime, altele 6, erau așa ca niște tornade de flori suspendate din tavan. Da, a fost o provocare să le facem mai ales că pe lângă partea – adică ce se întâmplă în designul floral de instalații de dimensiuni mari practic intră și partea de inginerie construcții, ai tot felul de materiale de construcții pe care le folosești, inclusiv montaje mai dificile. Erau suspendate, a trebuit să facem niște prinderi în tavan, ele nu existau.
Uite inclusiv pentru o nuntă am făcut un tavan de flori deasupra ringului de dans. Iarăși a necesitat o structură dar și o prindere rezistentă ca nu cumva de la bași și muzică și așa – să reziste – Doamne ferește, se întâmplă un fiasco la nunta respectivă din cauza florilor. Și atunci implică foarte multă parte de construcții. Lucrăm și cu plase de Buzău, chicken wire, structuri metalice, structuri din fier forjat. Nefiind din domeniul din expertiza mea, tot timpul trebuie să double check, să mă asigur că e totul bine proiectat acolo. Știi, că una e să faci un design pe hârtie și una e să îl și implementezi ca el să reziste și la transport, dar să reziste și montat.

00:37:55:14 – 00:37:57:15
Cristina: Și să te asiguri că e totul în siguranță.

00:37:58:05 – 00:38:14:24
Adina: Am făcut odată la lansarea unui film cu McQueen, dacă știți craniul acela celebru al lui Alexander McQueen îmbrăcat în flori, a fost un proiect tot așa interesant. Nu mai știu cum ce să mai… Am avut foarte multe interesante.

Dar mie asta-mi și place. Pentru mine nu e un scop în a vinde 15 trandafiri roșii în 200 de mii de buchete repetate. Deși poate ar fi fost calea mai simplă și atingeam mai repede milionul.

00:38:50:08 – 00:38:53:03
Cristina: Mă întrebam acum în timp ce te ascultam dacă s-a întâmplat vreodată să simți că ar fi un impediment faptul că ești femeie? Dacă ai simțit chestia asta legată de antreprenoriat feminin practic.

00:39:04:08 – 00:39:28:15
Adina: Da mi s a mai pus această întrebare și răspunsul pentru mine, în cazul meu, este că nu am simțit. Poate nu am fost aleasă pentru un proiect dar nu am simțit că acel lucru s-a întâmplat pentru că eu eram femeie sau că nu eram bărbat. Mi s-a părut că au avut o conexiune mult mai bună cu ceilalți sau li s-a părut că ceilalți mai buni overall ca imagine și așa. Dar nu mi s-a părut că alege un bărbat în detrimentul meu pentru că sunt femeie. Am studiat foarte mult partea asta din prisma studiilor – că și doctoratul a fost în antreprenoriat feminin. Lucrul acesta cred că se întâmplă mai mult în companii unde sunt mult mai mulți angajați și trebuie să se păstreze acel număr cât de cât egali de bărbați și femei și uneori chiar se ajunge să se angajeze femei deși nu ar avea competențele, adică există și invers. O discriminare inversă.
Pentru mine nu a fost. Plus că eu activez într un domeniu creativ unde cred că mai mult contează profesionalismul și designul în sine, adică ceea ce livrezi.
Dacă aș fi fost bărbați aș fi dat acele soluții, cred că ar fi fost egal, nu nu am sesizat niciodată diferența aceasta.

00:40:34:05 – 00:40:58:15
Cristina: Da, te întrebam tocmai pentru că știam că ai făcut doctoratul pe partea sa de antreprenoriat feminin la nivel european și contribuțiile pe care le are asupra societății. Și știu că ai fost și în niște asociații, ai tot vorbit despre partea asta și chiar eram curioasă să văd cum simți tu.

O altă curiozitate pe care o am tot legată de antreprenoriat este: ok, tu practic aii transformat o pasiune în muncă. Și mă întrebam acum cum mai te deconectezi tu. Ce mai faci în timpul liber pe care – mă rog, dacă-l ai.

00:41:23:29 – 00:41:31:27
Adina: Nu e chiar atât de mult timp liber. Nici nu pot să zic că mi-ai dorit. Deși, știi cum e, atunci când există un scop există și mijloace. Habar n-am. Încă fac cu pasiune ceea ce fac. Și aici a fost o reconfirmare la începutul pandemiei când nu știam – dacă nu se mai fac evenimente, cum mă reprofileze, cum fac. Ulterior mi am dat seama că oamenii nu vor înceta în a mai comanda flori. Era chiar un mod de a-și transmite emoțiile. Deși ei nu se puteau întâlni fizic. Florile s-au dovedit a fi un intermediar foarte bun al emoțiilor oamenilor.
Mi am dat seama că e tot ceea ce îmi place și eu voi merge înainte tot pe drumul acesta, chiar dacă mă orientez către partea de grădini, fac un curs de peisagistică, mă documentez mai mult și în direcția aceasta. Adică deja a reprezentat pentru mine un nou domeniu, deși el e conex.

00:42:35:27 – 00:43:06:22
Iar ca activități mai fac sport, mai fac seara plimbări pur și simplu plimbare prin parc, uneori merg și 10 12 kilometri. Mă deconectează foarte bine așa față de restul zilei și mă simt mult mai odihnită și energizată deși nu am dormit de după amieză. Dar am avut o plimbare de 10 kilometri, pentru mine a fost super. Și chiar resimt dacă două săptămâni n-aș face chestia asta, ceva simt că ne lipsește sau că parcă nu se mai leagă lucrurile. Și atunci îmi dau seama gata, trebuie să ies la o plimbare, și parcă se așează gândurile. Nu mai pun prea multă presiune pe mine. E ceva care funcționează pentru mine.

00:43:15:04 – 00:43:45:04
Pe urmă am mai mai descoperit partea de pictură, dar pe care o fac în cadrul unor cursuri. Mi ar plăcea să pictez mult mai mult în timpul liber, dar nu se leagă lucrurile să pictez, așa că merg în acel cadru organizat. Numai că el se întâmplă sâmbăta și în unele weekenduri trebuie să lucrez sau să fiu prezentă la alte nunți sau la alte activități și atunci nu pot merge foarte foarte des. Îmi place să recunosc. îmi place să gătesc, dar iarăși nu-mi ajunge foarte mult timp, că uneori ia minim două ore să faci ceva, cu tot cu pregătire. Minim. Am făcut odată o tartă împletită și mi-a luat cinci ore.

00:43:59:14 – 00:44:00:09
Cristina: Nici cozonacii nu iau atâta.

00:44:00:11 – 00:44:30:15
Adina: Am făcut și cozonaci. Și au ieșit buni. Și arătau și bine. Cred că aș putea să fac chestia asta bine, dar dar nu e ăsta scopul meu în viața de zi cu zi. Și ajungem să mâncăm în oraș pentru că e mult mai rapid sau să comandăm ceva. Chiar dacă mi-ar plăcea, dar nu mai am energia să să fac chestia asta zi de zi.

00:44:30:17 – 00:44:31:12
Cristina: Până la urmă, sunt doar 24 de ore.

00:44:34:24 – 00:44:41:03
Adina: Exact. Și îmi mai place foarte mult să călătoresc. Nu știu cui nu-i place. Și când mai prindem ocazia plecăm din București.
Ba chiar, ce a fost interesant pe timp de pandemie am călătorit mai mult, pentru că am auvt mai mult timp liber – bine, am plecat și în străinătate, nu zic nu, dar am călătorit mai mult în România. Am avut timp să văd mult mai bine țara pentru că îmi permitea timpul și pentru că existau o grămadă de alte restricții ne-am mulat restricțiilor, și posibilitățile de călătorit erau mult mai mult în țara.

00:45:11:15 – 00:45:13:21
Cristina: Da, și nunți nu s-au mai făcut o perioadă și aia a fost.

Adina: Și așa cu timpul meu liber.

00:45:25:12 – 00:45:39:21
Cristina: Ok, am dat zoom-in pe zi, am dat pe vârfurile de peste an, și mă întrebam acum, dacă dăm zoom out mai sus, dacă ai avut niște perioade mai grele, niște perioade mai dificile pe parcursul acestor ani în care ți-a fost ție foarte dificil. Cum a fost de exemplu începutul pandemiei, că ai menționat-o acum.

00:45:52:20 – 00:46:28:00
Adina: Da, începutul pandemiei a venit cu un nivel de cheltuieli mai mare în cariera raportat la veniturile pe care le aveam înainte de pandemie și o bună perioadă de mine. Eu sunt și eu optimistă din fire, deci eu credeam că vine asta de urgentă în martie și credeam că nunțile din iunie o să le fac. Adică nu exista altă opțiune. Ok, nu le facem pe astea din iunie, dar alea din iulie le facem. Ok nu le facem, dar pe alea din august le facem. Mi-a luat minim 6 luni îmi dau seama ok, pandemia asta o să dureze minim doi ani. Dar eu eram foarte optimistă și credeam că o să se ducă și atunci am menținut nivelul respectiv de cheltuieli în perioada aceasta. după care mi-am dat seama bani de acasă nu am de unde să aduc, că nu am, și ajunsesem să am un nivel de datorii către furnizori. Eu trebuie să reduc cheltuielile, să vedem de unde putem de unde putem tăia, și din păcate a trebuit să reduc colectivul. Am mai micșorat numărul de angajați.

După care am tot redus diverse mici chestii, abonament la MailChimp, la Drive iarăși plăteam ceva de genul 30 de dolari pe lună. Dacă tot tragi linie și le scazi pe astea, ia uite ce de economii se poate face și câte cheltuieli din astea recurente ai pe care zici a, sunt acolo, avem nevoie, dar de fapt nu e atât de mare nevoie.

Și pe urmă m-a ajutat pe mine, apropo de zoom out, să fac un zoom out, adică faptul că nu au mai fost aceste evenimente și atât mult volum de muncă în care eram ca într-un fel de rotiță, cum e hamsterașul ăsta.

Noi râdem de chestia asta, dar când ai proiect după proiect nu mai ai timp să faci acel zoom out și să zici băi să văd eu cam pe unde sunt, ce facem bine și ce nu facem bine astfel încât să putem să putem îmbunătăți procedurile. M-a ajutat foarte mult adică ca să nu mai zic mutat totul în Drive – știu că am zis că am renunțat la el, dar abonamentul respectiv nu era util la momentul respectiv.

00:48:20:19 – 00:48:24:07
Cristina: pentru ce foloseați voi. Și MailChimp la fel.

00:48:24:14 – 00:48:32:06
Adina: Exact. Nu era nevoie. Uite de exemplu la MailChimp, pentru că avem o bază de date curată de clienți care chiar au cumpărat de la noi, nu am adăugat acolo câteva zeci de mii de oameni.

00:48:33:07 – 00:48:34:06
Cristina: bază de date cumpărată.

00:48:34:08 – 00:49:09:08
Adina: Și atunci e o bază de clienți sau de prieteni enRose care au interacționat și cunosc brandul și care nu dau unsubscribe ca nebunii și spam că nu-i mai interesează. Nu dau mult, un newsletter pe lună, nu-ți imagina că fac campanii peste campanii.Și chiar primesc replyuri și ne zic vai ce bine arată newsletterul, vreau și eu să comand că am văzut în newsletter. Cumva ajută și că nu suntem agresivi. Mulți ar zice a, dacă ai trimite săptămânal, dacă ai face 709.000 de reduceri, de oferte, de cupoane, de vouchere, de – nu știu, tot ce înseamnă marketing online nowadays, poate s-ar reflecta mai mult în cifra de afaceri, dar am mers pe varianta clean.

00:49:39:10 – 00:49:52:19
Cristina: E foarte tricky asta cu reducerile pentru că ce se întâmplă este că înveți clienții că să se obișnuiască cu un preț redus și atunci ei nu mai comandă la prețul normal că nu mai au de ce să cumpere, că te percep ca pe o companie care face în permanență reduceri și le așteaptă pe alea.

00:49:52:24 – 00:50:16:05
Adina: Da, și nu am vrut să fim așa. Dar uite de exemplu am creat buchetul zilei care are într-adevăr o reducere dar ne oferă posibilitatea să creăm de fiecare dată un alt buchet. Și el e un produs care se comandă online. Bine, noi le trimitem fotografii, văd ce au comandat, dar e un buchet dintr un mix pe care nu-l cunosc.

00:50:16:07 – 00:50:18:14
Cristina: Dar se schimbă. Hai să revenim un pic la perioada pandemiei. Deci ai început să tai cheltuielile.

00:50:25:03 – 00:50:29:08
Adina: Mie-mi place să spun ce ți-a adus bun pandemia. Cred că la fiecare ne-a adus totuși și ceva bun, pe lângă tot răul care a fost. Și odată a fost partea asta de a te recunoaște, a face o introspecție a vedea ce îți place să faci, dacă e drumul într-adevăr pe care l-ai ales e cel bun. Adică am avut momentul ăsta așa filozofic în ghilimele să văd dacă ăsta e momentul la care e bine să fiu în această perioadă, partea aceasta de eficientizare a procedurilor. Și ce mi s a părut interesant, deși nu sunt o mare adeptă a întâlnirilor online, practic s-a creat un transfer de încredere mult mai mare în a avea un meeting online. Cel puțin uite cu miresele înainte trebuia musai să mă întâlnesc cu toate, cu marea majoritate, mă rog. Acum putem programa un Zoom de o oră și everybody is fine Adică nu e musai să mă întâlnesc cu persoana respectivă și cred că asta totuși e un avantaj al pandemiei. Că se face acest transfer de încredere mult mai ușor.

Plus că ne-a creat o oportunitatea de a crește magazinul online. Noi ne axam mai mult pe evenimente. Magazinul online este încă din 2014 iar în 2015 l-am updatat și, mă rog, după aia în fiecare an am avut – și avem și acum schimbări la site, nu pot să zic că… it never ends.

Și m-a ajutat mai mult să cresc partea asta de magazin online, nivel care s-a menținut, ceea ce e bine. Și au reînceput și evenimentele. A fost și partea asta de plante și peisagistică pe care o făceam și înainte, dar nu făceam așa de bine organizat sau marketat ca oamenii să asocieze enRose cu partea de grădină. Acum deja se întâmplă după doi ani, ceea ce e un lucru bun.

00:52:39:08 – 00:52:57:12
Cristina: Și timingul mi se pare foarte bun pentru că oamenii au început să aprecieze din ce în ce mai mult, să se uite la ce se întâmplă la ei acasă și să meargă spre a-și amenaja fie partea asta de plante interioare, fie grădinile, pentru că mulți s-au mutat la casă.

00:52:57:25 – 00:53:13:15
Adina: Da, și și-au dat seama că dacă lucrează de acasă vor să își creeze un mediu mult mai frumos și mult mai prietenos ca să zic așa. Și plantele ajută foarte mult. Studiile britanice arată că e adevărat.

00:53:14:21 – 00:53:34:13
Cristina: Există studii care arată inclusiv un dacă ai doar un wallpaper sau doar te uiți la niște poze cu asta te ajută pe partea de stres și de anxietate și calmare a sistemului nervos. Este dovedit că minutele petrecute uitându-ne la natură și la chestii verzi în special ajută.

00:53:35:14 – 00:54:07:10
Adina: Pot să zic că partea aceasta de urmărire a evoluției plantei poate fi chiar un moment de meditație sau de tu cu tine, în care te deconectezi puțin, te ancorezi în prezent. Cum arată planta asta acum? Și te raportezi: ok, ieri era un bobocel și acum se transformă într un mugur sau se transformă într-o frunză. Și ai momentul acela de observare și e un exercițiu foarte bun. Și unii – mai ales cei care sunt maniaci cu plantele – îl consideră momentul lor de meditație cu plantele, pentru că au 50 de plante, nu doar una singură, și observă la fiecare în parte. Uite, aceasta are pământul mai puțin ud, mai ud, la asta mai trebuie îngrășământ, pe asta trebuie o răsucesc ca să-i crească frunzele către lumină pe partea cealaltă, adică la fiecare în parte pot găsi diverse particularități și e momentul acela în care te rupi un pic de grijile de peste zi și ești tu cu plantele. Și la fel cred și cu ei care au o pisică cu câine acasă. E momentul de joacă cu prietenul blănos.

00:54:43:26 – 00:54:51:27
Cristina: Da, e o formă mai activă, dar poate fi folosită foarte bine ca formă de a rămâne ancorat în prezent, în aici și aici.

00:54:56:13 – 00:55:04:13
Adina: Ah, chiar am scris pe blog un articol despre plante pet friendly. Le-am îmbinat pe ambele.

00:55:06:04 – 00:55:21:11
Cristina: Ar trebui să-l citesc. Eu mi-am pus absolut toate plantele și florile pe care le am doar la mine în birou unde animalul nu are acces și de fiecare dată când deschid ușa este disperat să intre și să mănânce din ele și mi-e frică.

00:55:21:18 – 00:55:24:09
Adina: Unele plante într-adevăr sunt dăunătoare sau chiar otrăvitoare, dar în topul ăsta am inclus plante care pot fi capsate și nu reprezintă un pericol pentru ei.

00:55:42:18 – 00:55:48:19
Cristina: Vorbeam de perioada pandemiei și am luat un pic pe lângă și vorbeam despre oportunități.

00:55:48:21 – 00:55:53:19
Adina: În mare cam asta ar fi pe oportunități. Plus că a mai avut timp să mă reconectez cu oameni cu care nu mai ținuse legătura de ceva vreme. Știu că sună ciudat. Bine, în mediul online sau în call-uri sau chiar ne-am vizitat, că și ei aveau mai mult timp liber, și eu, și deși știu că întâlnirile erau limitate, dar nu mai erau în grupuri foarte mari. Însă așa conexiune umană eu am încercat s-o mențin, nu m-am închis într-o peșteră și am așteptat să treacă covid-ul pe lângă mine să nu mă atingă.

00:56:25:16 – 00:56:35:17
Cristina: Din păcate foarte mulți oameni mi se pare că s-au blocat și au înțeles izolarea asta ca fiind izolare socială și nu e, hai să menținem interacțiunile sociale.

00:56:35:19 – 00:56:43:07
Adina: da, am cunoscut și eu foarte mulți oameni așa. Și știu că cei de la DoR chiar au scris mai multe articole cu oameni care au ajuns practic la depresie.

Nu știu. Poate aici chiar s a dovedit în cazul meu că florile chiar sunt o terapie foarte bună. M-au ținut pe linia de plutire.

Inclusiv acum, că avem contextul ăsta politico-global cu războiul, puteam să zic ok, nu e moment de expansiune, nu mai iau un nou spațiu. Dar până la urmă m-am gândit: Ce am de pierdut, mă atașez așa de lucruri? Ce ne învață spiritualitatea?

00:57:18:04 – 00:57:20:28
Cristina: Care-i cel mai rău lucru care se poate întâmpla?

00:57:21:00 – 00:57:28:13
Adina: To lose money, până la urmă. Sunt bunuri. Adică banii oricum sunt făcuți să circule.

Cristina: Ce voiai să spui de ce ne învață spiritualitatea? Te-am întrerupt, scuze.

Adina: Să nu ai atașamente față de bunuri, să spui nu-mi asum riscuri acum pentru că aș pierde ceea ce am deja.

Cristina: Și când ne mai trăim și noi viața?

Adina: Putem merge și acolo. Am zis până la urmă ce am de pierdut? Am de pierdut ce nu aș putea câștiga dacă fac chestia asta, în primul rând.

Cristina: Să nu uităm că tu ai pornit până la urmă afacerea într-o altă criză.

00:58:04:23 – 00:58:25:29
Adina: Da, chiar m-am gândit la chestia asta. Oricum e o ciclicitate. Lăsând la o parte că am fost cu pandemia și așa, criza era preconizată de ceva ani, adică se aștepta chiar în 2020 să fie criza financiară pur și simplu, fără criza sanitară și politică pe care am mai avut o la noi în țară și global, că nu a fost doar la noi.

00:58:26:29 – 00:58:44:21
Cristina: Da, doar că acum avem și niște crize sociale din lipsa de conexiune de care vorbeam mai devreme și sunt niște crize care se întâmplă simultan., dar nu putem să ne punem viața în hold și să așteptăm să treacă și să ne băgăm sub pat.

00:58:44:23 – 00:58:59:22
Adina: Acum suntem mult mai la curent cu ce se întâmplă, există atât de multe canale de știri sau medii de știri. Dar dacă stăm să ne uităm și în al Doilea Război Mondial și așa, oamenii sau cei care mă rog nu erau afectați direct să cadă bomba lângă tine, își trăiau totuși viața. Existau zile de naștere sau când se întâlneau. Ne uităm la Calea Victoriei din 1940, deși era în plin război mondial, oamenii erau la promenadă și erau la Capșa. Ok, înțeleg că nici nu era atât de mult acces la informații și poate nu știai ce se întâmplă peste hotare, dar tot se știa ce e.

00:59:28:10 – 00:59:33:02
Cristina: Oamenii continuau să își trăiască viața chiar și în incertitudine.

00:59:33:07 – 00:59:45:12
Adina: Până la urmă a trăi în frică îți faci mult mai mult rău și ție și celor din jurul tău care interacționezi că se revarsă asupra celor dragi de cele mai multe ori. Și frica nu aduce nimic bun. Nu zic acum să te arunci cu capul înainte și să faci acțiuni nesăbuite. Dar, cum am zis mai devreme, nu m-aș închide într o peșteră și nici să le recomand celorlalți construiti-vă acum buncăr, luați pastilele de iod. Mi se par niște extreme. N-am nici pașaport valabil, dacă-ți vine să crezi.

01:00:28:13 – 01:00:38:02
Cristina: Tu ți-ai luat spațiul ăsta nou – al doilea spațiu mă refer – când a izbucnit criza cu războiul din Ucraina. Cum s-a întâmplat, cu ce gând?

01:00:38:20 – 01:00:43:07
Adina: Bine, îl văzusem înainte să izbucnească, adică la mijlocul lunii februarie. Cam așa.
Cumva spațiul în care avem atelierul devenise neîncăpător. Numai că fiind pandemie am zis că totuși hai că nu e momentul să investesc și nici n-am căutat. De fapt nici acum n-am căutat. A apărut și mi s a părut prea frumos să-l las să treacă doar pentru că aș sta cu un drob de sare la care mă gândesc că s-ar putea întâmpla. Am zis ok, e un act de curaj, fac pasul ăsta pentru că am văzut evident și potențial. Adică m-am gândit ok, eu fac deja micro evenimente, fac workshopurile de design floral, le pot face aici. Pot face ședințe foto, pot face alte mici evenimente, traininguri, alte workshopuri, adică în regim de subînchiriere punctuală pentru a închiria pur și simplu spațiu. El e creat așa ca un spațiu open space foarte frumos, cu niște uși așa vechi păstrate și aduse în contemporan. Și am stat așa un pic să mă gândesc și nu sunt eu să stau așa în frică, o să fac pasul. Până la urmă n aveam de pierdut decât bani efectiv. Asta e singura chestie. Dar ca antreprenor și ca om de business, eu nu am găsit acea rețetă să poți să ai câștiguri fără să investești. Nu știu cum se poate face acest lucru.

01:02:24:14 – 01:02:27:01
Cristina: Și fără un risc măcar minim acolo.

01:02:27:09 – 01:02:31:12
Adina: da, nu știu ce poți să faci ca să ai o astfel de soluție.

01:02:39:16 – 01:02:49:16
Cristina: Există mituri comune în zona asta de antreprenoriat sau sfaturi care se tot propagă și ți se pare că nu spun întreaga poveste?

01:02:51:09 – 01:02:59:13
Adina: Da de fapt eu cred că fiecare sfat pe care îl primești în partea aceasta de antreprenoriat, dacă-l iei în modul, el nu este valabil.

01:03:00:09 – 01:03:00:24
Cristina: Adică?

01:03:01:00 – 01:03:15:06
Adina: Adică de exemplu dacă îți spune cineva dom’le trebuie ai curaj să faci lucruri, să-ți deschizi propria afacere. Da, dar pe lângă curaj îți mai trebuie un pic de know-how, un pic de dorință de a cunoaște mai bine în domeniu și un pic de conexiuni
și să ai acel drive antreprenorial care te mână, e ceva acolo care te macină, nu te lasă, trebuie să faci lucrurile să se întâmple – making things happen.

Pe urmă se spune că da, trebuie să găsești pasiunea și să faci un business din asta. Păi da, dar dacă tu ești un artist foarte talentat dar habar n-ai ce înseamnă un business în România – iarăși nu se aplică. Adică cumva trebuie să fie un mix din toate.

01:03:49:08 – 01:03:51:10
Cristina: O să-ți urmezi pasiunea dar o să mori de foame.

01:03:51:27 – 01:04:24:10
Adina: Da. Bine, nu vreau să cad într-o extremă și să fie un caz dramatic, dar eu cred că e nevoie și de cunoștințe de business, și de cunoștințe de marketing, și de cunoștințe de contabilitate și de juridic. Măcar câte puțin din toate pentru a înțelege. Evident, avem nevoie de specialiști, dar dacă te uiți și tu pe un contract trebuie să înțelegi clauzele respective, ce-ți spune acolo. Adică nu mă uit așa că mâța în calendar, e un limbaj pe care eu nu l-aș înțelege neam. Sau statistică. Ne gândeam în facultate la ce ne trebuie oare statistica. Păi uite că te uiți și tu la niște rapoarte și vrei să analizezi niște cifre financiare și să ai o proiecție. Poate nu le faci tu, dar cumva să poți înțelege ce citești acolo. Și cred că sunt lucruri importante în business.
Nu sunt cel mai bun exemplu dar se spune că trebuie să muncești mult ca să ai succes. Trebuie să muncești smart, până la urmă.

01:04:55:29 – 01:04:57:18
Cristina: Adevărul e că la început se întâmplă să muncești foarte mult în orice afacere, dar nu întotdeauna smart. Și nu numai în orice afacere, ci și la începutul carierei.

01:05:09:23 – 01:05:26:15
Adina: Da da. Eu, de exemplu, gândește-te că am făcut eu foarte multe livrări. Știu acum niște nume de străzi – bine, am și o memorie foarte bune, dar știu niște nume de străzi pentru că la un moment dat am avut o livrare acolo și știu că strada se găsește în Titan sau în Bucureștii Noi sau nu știu pe unde. Existau vremuri în care nu era o firmă de curierat, nu îți permiteai să ai angajat șofer, dar cumva trebuia să ajungă buchetele și aranjamentele florale. Bine, nu le făceam pe toate, dar am livrat și eu foarte mult. Dacă aș începe acum nu cred că aș mai face eu livrări, având în vedere că sunt atât de multe firme de curierat cu care poți să colaborezi.

01:05:55:24 – 01:05:59:01
Cristina: Da, dar ai făcut o la momentul respectiv, că a fost nevoie.

01:06:07:18 – 01:06:18:07
Adina: Dar până la urmă fiecare experiență de genul acesta că la un moment dat în viață se dovedește a fi utilă. De exemplu noi acum avem foarte multe livrări… dau exemplu de 1 martie. E o perioadă cu cerere foarte mare și avem livrări în toate colțurile Bucureștiului. Pe mine mă ajută să fac un grafic pe zone și timing de livrări. Împart Bucureștiul în sectoare – mă rog, în zone, de fapt, adică nu mă refer strict sector 1, sector 2, că sectorul 1 e huge. Și reușesc pe partea eficientizare să văd cum să împart toate comenzile respective ca să ajungă cât mai eficient la destinatarul final.

01:06:52:21 – 01:06:56:29
Cristina: Și să nu se ofilească florile așteptând în mașină cât face livrarea de la nord la sud. Și pe urmă și-a dat seama că mai trebuie una în nord și tot așa. Și până la urmă toate lucrurile astea au ajutat și ca să știi ce să delegi mai departe echipei. Că ai nevoie să știi acolo măcar un minim din fiecare lucru – ok, pe urmă îl dai altcuiva care-l poate face mai bine decât tine. Că asta este ideea.

01:07:24:23 – 01:07:25:20
Adina: Corect. Și asta apropo de ce mă întrebai tu mai devreme, cu provocările de la început, până am sistematizat lucrurile ca să pot să le dau mai departe a durat ceva. Până am făcut noi propriul nostru CRM organizat, să putem avea un istoric al comenzilor, a durat, nu a fost așa peste noapte. Bine, nici nu era nevoie. Ce rost are să ai un sistem de CRM când ai 10 clienți. Era conform nevoilor de atunci.

01:07:58:07 – 01:08:04:14
Cristina: Pe toate le rezolvi, le gândești și le implementezi în momentul când tu ai nevoie de ele.

01:08:05:19 – 01:08:11:27
Adina: Și sunt lucruri care s-au dovedit în timp că funcționează și că pot fi și ușor date mai departe. Recunosc că nu am un manual de proceduri, cred că ar fi un dex uriaș, dar am sistematizat foarte mult. Și inclusiv în partea de pandemie, în ultimii doi ani, am făcut mult mai multe sistematizării de genul acesta pentru a putea fi transmise mai departe noilor colegi care ar veni în companie.

01:08:36:20 – 01:08:41:29
Cristina: Ține de partea de eficientizare de care vorbeai mai devreme că ai stat și te-ai gândit la asta când a lovit lockdownul? Mai ai astfel de idei pe care le-ai eficientizat în perioada asta?

01:08:52:06 – 01:08:56:08
Adina: A fost partea asta de panou de comenzi. De rutină, cum se așează actele de contabilitate. Cum se fac NIR-urile, astea biroractice, care de fapt îți iau o grămadă de timp dar trebuie făcute. Am creat niște oferte standard pe care le pot trimite. Nu-mi mai vin idei acum, dar au fost, apropo de evoluția de acum doi ani văd că n-am trecut degeaba prin acești doi ani.

01:09:37:27 – 01:09:44:01
Cristina: Și acum înapoi în prezent care consideri că sunt cele mai mari provocări pe care le ai?

01:09:46:06 – 01:09:51:09
Momentan suntem în mărirea echipei și mi se pare dificil să găsești oamenii potriviți la locul potrivit și care să fie acolo parte din echipă. Faza e că eu am crezut și mi-am pus probleme. Nu nu sunt eu competitivă, de ce mi se întâmplă mie lucrurile astea, le-am luat foarte personal. După care am mai vorbit cu diverși antreprenori în alte domenii și este o criză de personal la nivel mult mai mare. Mi se întâmplă de exemplu ca floriști primesc o groază de CV-uri de persoane care au lucrat în domenii complet diferite și li se pare din exterior că a lucra într-o florărie este mediul cel mai boem și că dacă fac trei buchete pe zi este dream job și nu e deloc așa. E foarte mult de lucru și multă lume nu înțelege, ce poate să fie atât de greu să faci un buchet de flori. Uite fă 1. OK faci unul. Dar trebuie să faci în ziua respectivă 30 sau 20 sau 10. Hai să zicem 10. Și mâine tot 10 și poimâine tot 10. Diferite toate, nicio problemă. Pe lângă asta este pregătirea florilor, de la achiziție, necesarul de flori, pregătirea lor. Noi avem și camera frigorifică le menținem în bune condiții. Li se mai schimbă apa, curățate vasele.

01:11:32:25 – 01:11:50:19
Adina: Oricum avem două achiziții săptămânal, uneori în funcție de solicitări o singură achiziție de flori. Dar în perioada aceea dintre cele două achiziții tot trebuie menținute florile care rămân în camera frigorifică, deci e de lucru și pe partea asta.
Pe urmă se ridică cutii cu flori care nu sunt ușoare. Știi cum e când iei o coală de hârtie, ah, e doar o coală de hârtie e ușoară. Păi da ridică un bax cu cinci topuri și mai vezi atunci cum ți se pare. Cam asta e diferența dintre hobby și business.

01:12:14:26 – 01:12:16:27
Cristina: Sau între așteptări și realitate până la urmă. Foarte mulți au impresia că o să se ocupe doar de chestiile care li se par lor sexy. Și de fapt nu e chiar așa.

01:12:26:05 – 01:12:55:03
Adina: Da, și chestia asta se întâmplă și în design grafic sau în gătit, să lucrezi într-un restaurant unde ar trebui să iasă comanda în 10 minute și zboară oalele de colo colo. Și te gândești ah, mie îmi place să gătesc. Ce frumos e să gătești. Mă relaxează. Și într-un timp – că aia e, că lucrând în floristică, dar și în bucătărie, uite, lucrezi cu lucruri perisabile, cu florile sau cu alimentele. Ai un timp rapid de lucru cu ele, nu poți să le lălăi acolo. Și clientul așteaptă. Ai spus că livrezi în două ore, nu poate să-ți ia 2 ore doar ca să faci buchetul, trebuie să și ajungă prin traficul din București acolo.

01:13:16:02 – 01:13:28:28
Cristina: Este importantă și achiziția materialului sau a ingredientelor în cazul bucătăriei pentru că nu poți să te duci să cumperi. Să zicem că îți faci un business de gătit tu la tine acasă – nu poți să te duci să cumperi ingrediente de la primul loc, de la colț.

01:13:29:16 – 01:13:33:21
Adina: În primul rând nu poți la tine acasă.

01:13:33:23 – 01:13:34:12
Cristina: Eh, lăsând detaliile astea la o parte.

Adina: Când ajungi să faci un laborator și așa, sunt o mulțime de alte lucruri pe care trebuie să le bifezi conform legislației și standardelor din domeniul alimentar.

01:13:51:10 – 01:13:57:20
Cristina: Revenind la problema asta cu angajații, și eu am auzit-o în ultima perioadă la foarte mulți antreprenori și… Oamenii dispar. Nu știu dacă tu ai pățit asta, dar aud de oameni, de angajați care dispar și nu te poți baza pe ei.

01:14:10:03 – 01:14:16:13
Adina: Au anunțat totuși, nu m-am trezit că nu au mai venit a doua zi, asta nu am pățit.

01:14:17:02 – 01:14:17:25
Cristina: În HoReCa se practică acest ghosting. Așa cum alții îți dau cu seen pe social media, așa și aici.

01:14:26:16 – 01:14:33:29
Adina: Da, am auzit. Le faci contract de muncă cu carte de muncă și după aia rămâi cu ei agățați. Am auzit și eu și mi s-a părut așa, Doamne, și nu mai semnează nicio demisie nimic? Asta nu am pățit. Sper să nu pățesc. Dacă cunoașteți oameni de calitate, de încredere, care vor să lucreze în domeniul floristic, care este un domeniu frumos – nu zicem nu, adică nu vreau să pară acum că e o sperietoare de de domeniu, e un domeniu absolut superb. Dar cum ziceam dacă vrei să faci performanță nu cred că e nimic ușor. Că altfel ar face toți, nu?.

01:15:12:07 – 01:15:23:00
Cristina: Deci dacă cineva vrea să angajeze să îmi dea mie un mail și îi pun eu în legătură cu Adina.

01:15:23:07 – 01:15:28:15
Adina: Da. Sau pe enrose.ro, la office@enrose.ro, ne pot trimite CV-ul.
Căutăm și pe partea de floristică, adică chiar cu lucrul cu florile dar și pe partea de spatele calculatorului, adică de interfață între client și companie în a trimite oferte, a menține legătura cu clientul, și telefonic, și mail. Încă o dată e tot în domeniul creativ dar aici avem nevoie și de partea – adică caut un om organizat, punctual.
Și nu mi-am pierdut speranța, chiar dacă m-am plâns – și nu-mi place să mă plâng – sunt sigură că voi găsi oamenii potriviți. Și sunt recunoscătoare că de-a lungul timpului am avut oameni potriviți alături de mine. Ok, la început am fost one-man-show, dar după aceea am crescut toți împreună cu ajutorul tuturor. Fiecare și-a adus o mică contribuție. Chiar dacă doar a livrat, dau un exemplu, că până la urmă mulți look upon, și degeaba am fi făcut noi un aranjament floral absolut senzațional în atelier dacă el nu ar fi ajuns în bune condiții și la timp către clientul final.

01:16:44:24 – 01:16:46:21
Cristina: Toate bucățile sunt importante.

01:16:46:23 – 01:16:51:21
Adina: Da, e parte dintr-un puzzle sau un sistem ca lucrurile să funcționeze.

Cristina: Ne pregătim să încheiem și voiam să te rog să-mi spui un sfat pe care ți l-ai fi dat tu când erai la început de drum.

01:17:22:04 – 01:17:28:17
Adina: Nu știu, din fiecare lucru am avut de experimentat și de învățat câte ceva. Adică și greșelile pe care le-am făcut tot m -au învățat ceva sau m-au ferit de altceva mai grav. Acum că mă uit în spate poate aș zice ok, poate ar fi trebuit să mă concentrez pe aspectele mai importante și să nu mă pierd în mici chestii. Sau să procrastinez. Însă astea cred că se întâmplă pur și simplu și se rezolvă de la sine.

01:17:59:29 – 01:18:01:22
Cristina: Unde te pot urmări oamenii.

01:18:03:01 – 01:18:06:16
Suntem prezenți pe Facebook pe Instagram. Dacă unul dintre tinerii care vor să lucreze cu noi se pricep la TikTok tot vom fi și pe TikTok.

01:18:16:05 – 01:18:20:12
Cristina: TikTokerii să vină la noi! Nu cred că TikTokerii au răbdare să ne asculte, îmi pare rău. Ar fi drăguț, dar…

Adina: Glumesc. Adică avem un cont de TikTok, dar uite eu nu știu să editez video, să le fac haioase, să pun muzică pe ele.

Cristina: E foarte mult de lucru.

Adina: E foarte mult de lucru, nu am timp 3 ore să fac un video, nu mă pricep. Ok, poate aș putea învăța, aș știi cum ar putea să fie.

Și evident (ne găsesc) pe site. enRose.ro. Vine de la vie en rose – sintagma franțuzească pentru a vedea viața în roz.

Mersi și eu de invitație și sper ca cei care au ascultat au învățat ceva și cred că pot aplica și în domeniile lor de activitate. De obicei când asculți antreprenori din alte domenii parcă îți vin alte idei noi, de a face tu personal lucrurile mai bine și de a eficientiza. Și le mai recomand așa antreprenorilor să folosească partea de zoom out, să iasă puțin din firmă, să se uite puțin deasupra ei și să vadă ce ce pot face mai bine.

01:19:38:20 – 01:19:41:02
Cristina: Nu doar când lovește câte o pandemie.

Adina: De preferat pentru că atunci când te lovește o pandemie te lovește mai puțin.

Cristina: Mulțumesc și eu tuturor celor care au avut răbdare să ne asculte și părinților și colegilor din școala generală 193.

Adina: Dăm oscarurile acum, gata?

Cristina: Dacă ați învățat ceva din conversația asta, dacă v-ați luat ceva util și interesant să dați un share pe social media sau la prieteni. Sharing is caring. Mulțumim.

VREI MAI MULT?

Completează formularul de mai jos și o să primești ceva nou de la mine din două în două vineri. Te poți dezabona oricând vrei.

PE ACEEAȘI TEMĂ

COMENTARII

Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.
You need to agree with the terms to proceed