De vorbă cu Anca Lupeș despre prima ediție a conferinței Mastering the Music Business

Mastering the Music Business 2016

În urmă cu 7 ani, pe când lumea mea încă se învârtea doar în jurul muzicii, am avut șansa să petrec o săptămână la Cannes. Obținusem o acreditare de presă pentru MIDEM, cel mai mare festival din lume dedicat industriei muzicale, care se ține anual încă din 1967.

Pentru toți jucătorii mici și mari implicați în industria asta, indiferent că e vorba de artiști sau reprezentanți ai caselor de discuri, manageri, organizatori de evenimente, sponsori etc, MIDEM este una dintre cele mai bune ocazii de networking la pachet cu aflat ultimele noutăți din industrie.

Pentru mine, a fost șansa să aflu informații prețioase despre music business și să stau de vorbă direct cu unii dintre specialiștii pe care-i citeam, urmăream, admiram – lucruri care mi-au prins tare bine ulterior, când am făcut trecerea de la a scrie despre muzică la a face parte din echipele din spatele unor artiști.

N-am mai avut ocazia să revin la MIDEM de atunci, însă s-a lipit de mine dorința de a avea și noi, în România, o astfel de conferință dedicată industriei muzicale. În timp ce eu doar îmi imaginam cât de tare ar fi să existe așa ceva și la noi, alții au pornit-o pe un drum lung și dificil, cu scopul de a transforma această idee în realitate.

Mastering the Music Business” se va ține pe 16-17 februarie și este organizată de Anca Lupeș, una dintre persoanele pe care le respect cel mai mult din industria muzicală de la noi. Am avut foarte multe lucruri de învățat de la ea, și am admirat dintotdeauna în special etica și atitudinea ei. Este genul care tace și face, își vede de treabă și nu își irosește energia pe bârfe sau conflicte inutile. Tot ea a fost și cea care m-a convins în 2009 să urmez cursurile Master in Music Business de la Berklee College of Music.

Am rugat-o pe Anca să-mi răspundă la câteva întrebări despre experiența pe care o are în a lucra cu artiști străini, ce diferențe sunt între industria muzicală de la noi față de cea globală și, bineînțeles, despre conferință.

***

Anca Lupes

Povestește puțin despre introducerea ta în industria muzicală. Când și cum ai luat pentru prima oară contact cu ea?

O să-ți placă asta! happy Eram în clasa a 8-a, primisem o chitară rece de la ai mei dar nu eram destul de pasionată să mă chinui să învăț să cânt la ea, așa că am făcut-o cadou unor băieți mai mari din cartier care aveau trupă. De mică am avut această pornire, să-i ajut pe artiști. winking

Serios vorbind, primul contact profesional cu industria muzicală l-am avut prin 1991, ca jurnalist muzical. În perioada în care am scris despre muzică și artiști m-am decis că vrea să lucrez în acest domeniu.

Ce te-a atras cel mai mult la această lume? Ce te ține dependentă, pentru ce n-ai renunța niciodată?

Îmi place foarte mult muzica, nu cred că aș putea trăi fără ea. Îmi plac artiștii, sunt niște oameni speciali, câteodată nu toată lumea îi înțelege. Indiferent de nivelul de “succes”, fiecare are un “ceva” al lui (sau al ei) și am încercat întotdeauna să descopăr acel “ceva” și să-l pun în valore, fie că am fost jurnalist, manager, impresar sau promoter.

Pentru că sunt curioasă de felul meu, am încercat încontinuu să aflu cum să fac mai bine ceea ce fac. Am citit mult despre meseria mea și, când am avut ocazia, am făcut și un Master în Music Business la Berklee College of Music.

Ai urmat cursurile de Music Business de la Berklee și ai foarte multă experiență în lucrul cu reprezentanți ai industriei muzicale internaționale, de la interpreți la compozitori și mulți alții. Care consideri că sunt cele mai mari diferențe între felul în care este abordată industria muzicală locală vs cea internațională?

Am un “text” nou zilele astea: spun că “ai noștri sunt la fel de talentați ca și ai lor, numai că ai lor au fost mai mult la școală”. happy

Nu este o diferență de abordare între industria noastră și cea internațională, în sensul că și aici, și acolo, toți cei care au sau doresc să aibă succes au o abordare profesionistă asupra propriei cariere, fie că sunt artiști, fie că au alte meserii în cadrul industriei.

Diferența este că acolo sunt mult mai mulți profesioniști (cf. Dexonline: PROFESIONÍST, -Ă, profesioniști, -ste, s. m. și f., adj. (Persoană) care lucrează într-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare.). La noi asta lipsește – mai mulți oameni cu “pregătire corespunzătoare”. Și se vede – în interpretare, în compoziție, în producție muzicală, în branding, în comunicare, în business affairs… peste tot. Iar asta se reflectă în calitatea generală a industriei muzicale din România și a produselor sale.

Cât de mult a evoluat (sau involuat?) industria noastră în ultimii ani?

Eu sunt o pesimistă incurabilă și, chiar dacă n-aș fi, la modul cel mai realist posibil spun cu mâna pe inimă că industria a evoluat.

Să nu uităm că, nu mai departe de acum 20 de ani, se cânta – pe scenă! – la doze de spray și la telefoane mobile (unele aveau forme asemănătoare cu microfoanele) iar artiștii erau plătiți în baxuri de sucuri și apă minerală.

Acum avem artiști cu succes internațional, care au pus România pe hartă.

Cred că putem mult mai mult, dar n-o să reușim “după ureche” și nici dacă fiecare își păzește “știința” ca să nu-și creeze concurență. Cu cât vor fi mai mulți profesioniști, cu atât industria va evolua mai repede și toți vor avea mai mult de câștigat. Pentru că asta e – de aia e industrie, business, să vrei să câștigi mai mult.

În plus, este nevoie de mai multă cooperare, de mai multe uniuni de breaslă care să facă lucruri în interesul comun. Mai ales în rândul artiștilor. Pe ei dezbinarea îi costă enorm și nu înțeleg cum nu vede nimeni asta. sad

Dacă ai avea puteri magice, ți-ar plăcea să schimbi aceste 3 lucruri la industria muzicală românească și la “jucătorii” săi:

1) Să “vindec” dezbinarea dintre artiști, să-i conving să se unească – așa vor rezolva multe neajunsuri: de la “bubele” organismelor de gestiune colectivă, la model în care sunt (încă) priviți de mulți organizatori de spectacole.

2) Să îi ajut pe artiști să realizeze că a trecut – de mult! – vremea în care puteai să fii doar artist și să-i lași doar pe alții să facă lucruri pentru tine (de multe ori fără să știi dacă sunt bune, rele, dacă ajută sau nu). Orice artist care dorește să aibă succes trebuie să înțeleagă că asta nu este posibil dacă nu își asumă și controlul asupra zonei de business a carierei sale.

3) Să-i conving pe cei de la Ministerul Culturii că și muzica “ne-clasică” e tot cultură și să sprijine și zona comercială a muzicii, pentru că aceea atinge mult mai mulți oameni și-i poate schimba în bine.

Când ți-a venit pentru prima oară ideea de a organiza o conferință locală dedicată industriei muzicale?

Anul trecut, când mai mulți dintre cursanții IME (cursul Industria Muzicală Explicată) mi-au sugerat acest lucru.

Care au fost cele mai mari bariere în a face “Mastering the Music Business” să se întâmple?

N-am avut nicio barieră, deocamdată. Ceea ce ar putea deveni o barieră pentru organizarea unor ediții viitoare nu ar fi decât lipsa de interes a oamenilor din industrie. Toți speakerii au fost extrem de deschiși și le mulțumesc foarte mult și pe această cale. La fel și cei de la ArCUB și toți cei care au dat o mână de ajutor organizării și promovării conferinței.

Cum au fost primite până acum veștile legate de conferință, de ce reacții ai avut parte?

Veștile au fost primite bine, cred, reacțiile au fost pozitive în totalitate (cel puțin cele care au ajuns la mine), ceea ce m-a bucurat. Dar voi ști dacă am făcut un lucru bun sau nu de-abia după conferință, când voi primi reacțiile post-factum.

Pentru cine este aceasta adresată? Cine nu ar trebui să lipsească din sală?

N-ar trebui să lipsească din sală nici un om din zona label-urilor independente, a agențiilor de management și booking, a oamenilor de comunicare (agenți de PR, oameni de social media) și mai ales artiștii independenți. Această conferință le va da ocazia nu numai să afle lucruri noi și utile pentru ei, dar și să se cunoască între ei, să-și facă conexiuni noi împreună cu care să formeze echipe, să gândească proiecte.

Un sfat pe care ți l-ai fi dat ție atunci când erai la început, ceva ce ai fi vrut să știi.

Sunt două! Că toate se întâmplă la timpul lor, dar asta nu înseamnă că trebuie să stai și să aștepți, ci să te miști în direcția dorită. Că ceea ce nu fac cu plăcere n-o să-mi iasă niciodată.

***

Mastering the Music Business 2016 (visual)

Dacă acest articol v-a trezit interesul să aflați mai multe, conferința Mastering The Music Business se va desfășura pe 16 și 17 februarie 2016, la Hanul Gabroveni din București (este vorba de noul sediu ArCUB, situat în Centrul Vechi).

Speakerii internaționali invitați:

  • Denis Florent (Franța) – Radio – Strateg de radio, Denis a creat cu succes modele de programming și marketing pentru formate de radio diverse – CHR, HOT AC, Dance, Music & News.
  • Frank Hessing (Germania) – Business Management – Fondator al MusiConsult, rețea internațională de consultanță în Music Business (consultanță de business & servicii juridice). Lucrează cu artiști precum Steve Vai, Sepultura, și companii ca SONY MUSIC și Eagle ROCK Entertainment.
  • Götz Schneider-Rothhaar (Germania) – Entertainment Law – Avocat. Expert certificat în legislație de copyright și media. Reprezintă la nivel național și internațional persoane și companii cu activitate în industrii creative, de la muzică la film, publicitate, fotografie, comerț online și mărci comerciale etc. Este trainer pentru avocați. De asemenea, este lector al Universității din Mainz în cadrul LL.M. Media Law Master Course. Membru al comitetului “Avocați specializați în legislație de media și copyright” din cadrul Camerei de Avocați din Frankfurt am Main.
  • Thorsten “Toddie” Freese (Germania) – Digital Exploitation – Director general și Director Internațional de Distribuție la Believe Digital Germany, unul dintre cei mai mari agregatori digitali, cu distribuție în toate magazinele online principale de muzică (iTunes, Amazon, Deezer, Spotify), precum și platforme de video streaming (YouTube, DailyMotion) și rețele de telecom (Vodafone, Orange).


  • Dintre speakerii români:

  • Cristina Bazavan
  • Sergiu Biriș (Trilulilu, Zonga)
  • Bogdan Naumovici
  • Vlad Irimia (Tataee – BUG Mafia)


  • Puteți găsi lista completă de speakers, precum și mai multe detalii despre ei, pe site-ul conferinței .


    Leave a Reply