work related Archive

Am pomenit ideea prin vară, ne-am decis luni (4 decembrie) să-l facem, a doua zi l-am înregistrat, iar 24 de ore mai târziu era public. Mă refer la podcastul The CEO Library.

Ai ocazia să ne asculți (pe mine și colegii mei: Bobby și Vlad) vorbind despre cărți, business, cine suntem, de ce am lansat The CEO Library, ce vrem de la acest proiect, cum a evoluat în cele (aproape) 3 luni de la start, plus câteva lecții despre cold outreach și greșelile pe care le-am făcut. Read more…

Vezi aici articolul pe care l-am scris la o lună de la lansare.

Mi-am propus că voi scrie câte un articol în fiecare lună, în care să povestesc cum merg lucrurile cu The CEO Library – proiectul pe care l-am lansat în septembrie împreună cu Bobby. Din păcate, am fost atât de implicată în lucrurile de zi cu zi, încât n-am mai apucat să mă țin de promisiune, așa că acest articol vine cu o întârziere de două săptămâni.

Iată ce s-a întâmplat până acum: Read more…

Discutând zilele trecute cu un prieten, am ajuns să fac un recensământ al tuturor proiectelor în care m-am implicat în ultimii 10 ani.

Au fost multe, foarte multe. Câteva zeci. Au fost cele care au devenit cunoscute de toată lumea fiindcă au avut super succes (nu o să le enumăr fiindcă nu ăsta este scopul articolului și oricum sunt doar la o căutare pe Google distanță).

Dar, pe lângă alea, au mai fost cel puțin încă pe atâtea care au eșuat. Sunt slabe șanse să știți de ele fiindcă nu le-am anunțat niciodată public. Poate m-au mai “dat de gol” cei cu care lucram, prin vreun tag pe social media, dar eu personal n-am vorbit niciodată despre ele. Nici când le-am pornit sau am decis să mă alătur lor (în cazul în care erau proiecte deja lansate), nici când am decis să le pun punct.

La momentul respectiv, îmi spuneam că nu discut public despre ele fiindcă un proiect sănătos trebuie să supraviețuiască și să aibă succes fără să-l împing eu. Nu voiam să fie fragil.

În continuare cred acest lucru, dar, după toți anii ăștia, mi-am dat seama că nu despre asta era vorba. Faptul că evitam să mă asociez public cu un proiect la care lucram era, de fapt, un semnal de alarmă. Undeva, în subconștient, deja știam că sunt slabe șansele de reușită iar neasumarea era un fel de anticipare a eșecului.

Da’ atunci de ce m-am mai băgat în ele dacă știam că nu va merge, veți întreba? Și eu mă întreb același lucru. Presupun că explicația este următoarea: fiindcă erau proiecte care aveau sens pe hârtie, argumentele erau în favoarea lor, toată lumea cu care vorbeam îmi spunea același lucru, deși instinctul îmi spunea că pierd vremea și nu va funcționa pe termen lung.

Sau poate că, de fapt, s-a întâmplat invers. Poate toate acele proiecte au eșuat tocmai fiindcă m-am sabotat singură încercând să demonstrez că instinctul meu are dreptate. Poate a contribuit faptul că nu mi le-am asumat public, că implicarea mea n-a fost de 100%, că n-am făcut tot ceea ce a fost sub controlul meu.

Două articole mai vechi despre poveștile pe care ni le spunem:

  • Mental Badassery: Becoming Aware of the Stories We Tell Ourselves (Leo Babauta)
  • The Narrative Fallacy (Ryan Holiday)


  • Bucharest Marathon 2015

    Într-o lume în care mulți se cred influencers, dar reușesc doar să adune like-uri virtuale, un om pe care-l admir enorm strânge în fiecare săptămână peste 100 de oameni. În carne și oase. Oameni care au încredere în el și în sfaturile lui, fiindcă știu că nu are vreo agendă ascunsă. Oameni prezenți în același loc, în același timp, în fiecare marți, indiferent de condițiile meteo. Oameni care vin să alerge, trec împreună prin aceleași greutăți și sunt conștienți de cât de greu este să te apuci și, mai ales, să te ții de sport.

    Este vorba de Radu Restivan și de comunitatea 321sport, cunoscută și drept “ăia mulți care aleargă în fiecare marți seara în Herăstrău“. Da, noi suntem ăia care ne strângem și alergăm împreună, ne antrenăm pentru primul nostru semimaraton. Și continuăm să facem asta mult timp după ce l-am dovedit (sau le-am făcut și pe următoarele 20). Read more…