N-aș putea să vă spun exact ce s-a întâmplat cu telefonul vechi. Cred că pur și simplu s-a săturat de mine și a decis să-și facă seppuku.
În noaptea de duminică spre luni am ajuns acasă și l-am pus la încărcat, că mai avea doar 3% baterie. Uit de el, mă pun să mănânc cu ochii într-un serial. Mai erau 10 minute până la miezul nopții când văd că intră o notificare, mă anunță că luni era ziua lui Marius. Un minut mai târziu, se închide și rămâne închis, în ciuda tuturor încercărilor mele de a-l resuscita.
Înainte de toate, trebuie să înțelegeți că telefonul era minunat, un model bun, pe care-l recomand cu drag. Problema e la mine și la tratamentul special pe care i l-am aplicat în cei aproape doi ani, cât a stat pe mâinile mele. Ba chiar e impresionant că a rezistat atât. Ecranul l-am spart de mult, era bușit în toate colțurile, îmi scăpa zilnic pe jos.
Dacă cineva vrea să facă teste de rezistență pe telefoane noi, testul suprem de supraviețuire e în mâinile mele. Iar scara aia a rezistenței ar trebui să fie denumită după mine. (sunt conștientă că uite așa se duc și șansele de a mai vinde vreodată un telefon pe care l-am avut în posesie).
În orice caz, știam că trebuie să-l schimb dar, din diverse motive, tot amânam. N-am mai avut de ales, luni la prima oră am comandat telefon nou, vineri a ajuns.
Long story short despre cum am supraviețuit de duminică seara până vineri: Nu s-a schimbat mare lucru. Doar multă panică pentru nimic.
Luni la prima oră mi-am făcut o cafea, mi-am deschis laptopul și am pus status pe Facebook că am rămas fără telefon. Să se știe.
Din acel punct încolo, am rezolvat tot ce aveam de rezolvat direct via Messenger.
Urgențe:
Nada. Zero. Zip.
În prima zi am umblat cu un Nokia după mine, până am realizat că e atât de expirată cartela de pe el încât pot suna doar la 112.
În rest am fost lipită de Andra. Dacă cineva dorea să-mi audă vocea suavă în mijlocul zilei, mă putea căuta pe numărul ei. Nu i-a fost dor nimănui de vocea mea, tot pe Facebook Messenger am comunicat.
Probleme administrative:
Destul de puține incoveniențe la capitolul ăsta.
Dimineața sunt obișnuită să mă trezesc fără alarmă, mă activez singură între 6-7.
Aveam de stabilit niște întâlniri pentru sfârșitul ăsta de an, le-am discutat până la urmă pe Messenger. Singura diferență a fost legată de timp, că durează mai mult până stabilești ceva în scris în loc să pui mâna pe telefon și să suni, dar important e că am rezolvat.
Înainte de întâlnirile respective am stat și analizat Google Maps din browserul laptopului, ca să văd exact unde trebuie să ajung. Atunci când deja aș fi fost pe drum nu aș mai fi avut cum să scot telefonul să verific dacă sunt în direcția care trebuie.
Tot săptămâna asta a trebuit să-mi fac niște analize și să-mi stabilesc câteva programări medicale. Cu analizele m-am descurcat singură, m-am dus și le-am făcut direct. Pentru programări le-am scris alor mei pe Facebook și i-am rugat să mi le stabilească ei, deci am rezolvat-o și pe asta.
De Uber n-am avut neovie, că mi-am încheiat ziua înainte de ultimul metrou spre casă.
Am dat câteva comenzi online, le-am pus pe toate pe alte adrese, persoane de contact și numere de telefon. Sau cu ridicare direct de la eMag.
Au fost și curieri care îmi aduceau colete de care nu știam și nu au avut cum să dea de mine. O să reiau subiectul mai pe larg, într-un articol separat, că e problemă în fiecare an în perioada asta.
Entertainment:
N-am suferit (prea rău) de dorul aplicațiilor.
Cele pe care le foloseam cel mai des pe telefon:
1. Pocket
Obișnuiam să abuzez de Pocket în cele 40 de minute pe care le petrec zilnic la metrou, acum am trecut exclusiv pe cărți. Mai am puțin și termin Outliers a lui Malcolm Gladwell și după aia intru în prospăturile de la Amazon, deci nu am avut timp de pierdut uitându-mă pe geam.
2. WhatsApp
Aici am rămas în pom, că habar nu aveam ce aberații se mai scriu pe grupurile mele de prieteni. Le-am dus dorul. N-aveam cum să verific nici din browser, fiindcă tot trebuie conectat telefonul la internet ca să funcționeze.
3. Instagram
Nu-mi place să verific feed-ul de Instagram din browser, așa că zilele astea nu mi-am mai clătit ochii cu pozele mișto de acolo. Și n-am avut nici cum să verific ce Direct Messages am mai primit.
4. Nike+ Running
Mă descurc și fără. Deja știu exact câți kilometri are o tură de Herăstrău și cât timp îmi ia. Cu plecarea de la statuie și trecut peste pod.
Chestii legate de securitate:
Ăsta e singurul capitol la care am fost puțin panicată.
Am activată la bancă verificarea prin SMS, pentru a accesa Home Bank sau confirma plăți mari. Fără token, pauză plăți.
Tot așa, am activată opțiunea de a primi prin SMS tranzacțiile bancare. Fără telefon, n-am mai aflat instant când mi-au intrat bani în cont.
Am activat two-steps authentication prin SMS și la Gmail și Facebook. Fără SMS, riscam să fiu locked out din conturi.
Dar acum e totul înapoi la normal. A ajuns telefonul nou.
